Limba maghiară are ambiţii mari

Dreptul de a utiliza în scris şi oral limba maghiară în administraţia locală, dreptul de a primi răspuns în limba maternă, dreptul de a apela serviciul de urgenţă 112 şi a vorbi în limba maghiară sau dreptul de a susţine examenul pentru permisul de conducere în ungureşte - acestea sunt doar câteva dintre cele 64 de drepturi lingvistice cuprinse într-o broşură lansată miercuri la Cluj-Napoca.

Preşedintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Horváth István, şi secretarul general al UDMR, Kovács Péter, au lansat ieri broşura „Drepturi lingvistice", care prezintă toate drepturile lingvistice pe care le au maghiarii din România şi de care pot uza în relaţia cu diferite instituţii.

„Le clarificăm (maghiarilor - n.r.) care sunt drepturile, pe de-o parte, să nu aibă aşteptări exagerate în anumite situaţii, pe de altă parte, să aibă aşteptări foarte clare care sunt prevăzute în lege. Cetăţeanul maghiar în comunităţile unde sunt peste 20% populaţie maghiară are dreptul de a utiliza în scris şi oral limba maternă în administraţia locală", a declarat Horváth István. Potrivit lui Horváth István ideea de a tipări broşura a venit de la guvernul slovac, care a avut un demers asemănător pentru maghiarii care trăiesc în Slovacia.

Limbă oficială în regiune

Secretarul general al Uniunii Democrate Maghiare din România, Kovacs Peter, a mai declarat la Cluj că Uniunea doreşte ca, în următorii 20 de ani, limba maghiară să devină limbă oficială la nivel regional, pentru atingerea acestui obiectiv fiind nevoie de modificarea Constituţiei.
Limba maghiară ar putea deveni limbă oficială în zonele în care populaţia maghiară trăieşte „în bloc", în Secuime, în regiuni din Bihor, Satu Mare sau Sălaj.

„Prin paşi mărunţi am ajuns de la zero drepturi lingvistice în 1989 la 64 şi nu vrem să ne oprim. Pe termen lung scopul nostru este ca limba maghiară la nivel regional să fie limbă oficială în următorii 20 de ani. Fiecare drept lingvistic este un drept în direcţia oficializării limbii maghiare la nivel regional, respectiv regiunile din Bihor, Satu Mare şi Sălaj", a precizat secretarul general al Uniunii Democrate Maghiare din România, Kovács Péter.