Legea privind profesia de bonă, avizată pozitiv în Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor
0Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea profesiei de bonă a primit aviz favorabil din partea deputaţilor din Comisia pentru Muncă. Proiectul, iniţiat de PSD şi PNL, precizează că nu pot exercita această profesie persoanele care au fost condamnate definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală. Legea urmează să ajungă în plenul Camerei Deputaţilor care este for decizional.
Deputaţii din Comisie au stabilit că exercitarea profesiei de bonă se realizează cu respectarea unor citerii cum ar fi „respectarea demnităţii copilului" şi „asigurarea unei îngrijiri individualizate şi persoanalizate pentru fiecare copil", potrivit Mediafax.
Bona este definită în proiectul de lege ca fiind persoana fizică, cetăţean român sau străin cu domiciliu sau reşedinţa legală în România, „calificată potrivit prevederilor legale să desfăşoare servicii de îngrijire şi de supraveghere a copilului".
Poate exercita profesia de bonă orice persoană „care este aptă" din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea profesiei, „nu suferă de boli cronice transmisibile" şi nu locuieşte împreună cu persoane care au suferit o condamnare penală definitivă, conform declaraţiei pe propria răspundere.
În timpul dezbaterilor, deputaţii din Comisie au avut diverse întrebări şi nedumeriri. „Legea o facem pentru bone sau pentru copil?", a spus Claudia Boghicevici (PDL), tot ea răspunzând că legea pe care o analizau parlamentarii va fi făcută pentru copii şi siguranţa acestora.
„Pe bunica pot s-o fac bonă?”
„Pentru siguranţa copilului sunt obligat să-mi montez cameră să fiu sigur că mi-am lăsat copilul în siguranţă? Nu se poate aşa ceva”, a precizat preşedintele Comisiei, Florin Iordache (PSD).
„Pe bunica pot s-o fac bonă?", a întrebat un alt deputat, căruia colegii lui parlamenatri i-au răspuns că se poate întâmpla acest lucru dacă aceasta îndeplineşte condiţiile psihologice.
Deputatul PNL Cristina Pocora a declarat, după avizul dat de Comisia de muncă a Camerei, că proiectul de lege „defineşte foarte clar un dosar cu care persoana care vrea să fie angajată ca bonă se prezintă în faţa angajatorului, familiei, un dosar foarte riguros care cuprinde o serie de criterii care vizează pe de o parte neîncălcarea legii penale”.
„Aceasta pentru a ne asigura că nici bona şi nici familia bonei, dacă copilul va merge la bonă acasă, nu au avut încălcări ale legii penale, nu au comis fapte de violenţă în familie. De asemenea, este foarte importantă reglementarea aceasta pentru a scoate la lumină locurilor de muncă în acest domeniu. De asemenea pentru a ne asigura noi, părinţii, că avem o persoană care este calificată, testată, îndeplineşte o serie de criterii şi aş putea fi sigură eu că îmi las copilul în siguranţă cu o persoană calificată şi nu există riscuri pentru copil, cum am văzut în nenumărate cazuri", a adăugat Pocora.
Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea profesiei de bonă urmează să fie dezbătut de plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.
Bona poate avea în grijă cel mult patru copii
Potrivit proiectului, bona poate oferi simultan servicii de îngrijire şi supraveghere pentru cel mult patru copii, cu vârste între 3 luni şi 4 ani. Pentru copiii de peste 4 ani, bona poate oferi, simultan, servicii de supraveghere pentru cel mult 6 copii.
În desfăşurarea activităţii, bona îndeplineşte cel puţin următoarele atribuţii: îngrijirea şi supravegherea copilului, hrănirea copilului, acordarea primului ajutor, în caz de îmbolnăvire/accidentare a copilului, informarea reprezentanţilor legali cu privire la evoluţia copilului precum şi informarea de urgenţă a angajatorului cu privire la apariţia unor situaţii deosebite în privinţa copilului, însoţirea copilului la activităţi recreative, culturale, artistice, sportive şi şcolare proprii vârstei.
Exercitarea acestor atribuţii se face în baza unui plan de activităţi, stabilit de comun acord cu părinţii, în funcţie de nevoile copilului şi ale familiei acestuia. Senatul este prima cameră sesizată.
1.300 de românce au certificat de babysitter
Fundaţia Romanian Angel Appeal (RAA) a arătat că aproape 1.300 de femei fără ocupaţie au fost pregătite la Şcoala Bonelor şi au primit certificat de calificare în meseria de babysitter, recunoscut în toate statele UE, în cadrul unui proiect european demarat în 2010 de fundaţie în parteneriat cu Ministerul Muncii.
„Acest proiect de pionierat a deschis drumul profesionalizării serviciilor de babysitting si a recunoaşterii domeniului îngrijirii copiilor la domiciliu pe timpul zilei pe ca un domeniu respectat, ce trebuie să devină, şi în România, parte integrantă a sistemului naţional de protecţie a copilului”, a spus Silvia Asandi, manager de proiect şi Director General al Fundaţiei Romanian Angel Appeal.
Tiana Perfect, managerul companiei de recrutare de personal „Perfect Liaison” pe care a fondat-o în 2011, spune că salariul unei bone rareori se situează sub 1.000 de lei. Şi asta în condiţiile în care nu este angajată full-time.
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Bone pentru toţi copiii cu bani de la Primărie
În curând, toţi copiii indiferent de statutul social al familiilor din care aceştia provin ar putea beneficia de serviciile unor bone, datorită unui proiect de lege ce va fi iniţiat până la sfârşitul lunii. În plus, proiectul legislativ vrea să reglementeze meseriile de bone şi babysitter, care, potrivit specialiştilor, sunt diferite.
Aproape 1.300 de femei şomere au primit certificat de bonă recunoscut în UE
Aproape 1.300 de femei fără ocupaţie au fost pregătite la Şcoala Bonelor şi au primit certificat de calificare în meseria de babysitter, recunoscut în toate statele UE, în cadrul unui proiect european demarat în 2010 de Fundaţia Romanian Angel Appeal (RAA) şi Ministerul Muncii.
Moda bonelor şi menajerelor filipineze a prins foarte bine în România, peste 600 de asiatice fiind angajate ca „fete-n casă“ de familiile de la noi. Avantajele sunt multe: discreţie, devotament, seriozitate, engleză vorbită la perfecţie şi educaţie ca la carte.