Legea care nu permite o ceremonie publică pentru Nyiro Jozsef l-a interzis şi pe Ion Antonescu

Decizia autorităţilor de la Bucureşti de a bloca manifestările publice cu ocazia reînhumării scritorului maghiar Nyiro Jozsef este în conformitate cu legea românească. Este vorba de aceeaşi lege care a interzis reabilitarea publică a mareşalului Ion Antonescu sau Corneliu Zelea Codreanu.

Divergenţele legate de reînhumarea rămăşiţelor lui Nyiro Jozsef la Odorheiu Secuiesc au creat inutil tensiuni între autorităţile române şi cele maghiare. Budapesta ar fi dorit ca reînhumarea să aibă un caracter public, în cadrul unui ceremonial desfăşurat pe parcursul mai multor zile în Gheorgheni, Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc.

Ministerul Afacerilor Externe s-a opus, invocând legislaţia din România, care interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Or, se ştie că Jozsef Nyiro, deşi consacrat ca poet, a fost antisemit şi un notoriu susţinător al regimului fascist al lui Horhty.

Reabilitarea lui Ion Antonescu, blocată

Autorităţile române au procedat asemănător şi în cazul unor personalităţi istorice româneşti, acuzate de fascism şi xenofobie. Mareşalul Ion Antonescu, deşi reabilitat după Revoluţie, a fost ulterior interzis.

După 1990, au fost numeroase voci care au cerut reabilitarea mareşalului Ion Antonescu. În acest context, în mai multe oraşe au apărut busturi ale mareşalului acuzat de deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina, iar câteva bulevarde şi străzi din oraşe importante ale României au fost redenumite după numele lui Antonescu. Au fost şi situaţii puţin hilare. Astfel, la Târgu Mureş, ca să ajungi la Memorialul Victimelor Holocaustului, trebuia să treci pe Bulevardul „Ion Antonescu".

La 1 iunie 2001, la împlinirea a 55 de ani de la executarea lui Ion Antonescu, în curtea bisericii cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", de la Piaţa Muncii, din Capitală, a fost dezvelit bustul mareşalului, turnat în bronz. Evenimentul care a stârnit numeroase controverse, a determinat, ulterior, adoptarea unei legi care interzice promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Contestatarii lui Ion Antonescu, printre care organizaţiile evreieşti, au cerut îndepărtarea bustului.

Infracţiuni contra păcii şi omenirii

Un an mai târziu, în martie 2002, la presiunea publică, guvernul Năstase a emis o ordonanţă de urgenţă „privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii".

Ordonanţa 31/2002 interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii şi acordarea numelor acestor persoane unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice.

Astfel, au trebuit schimbate numele străzilor, operaţiune care a durat câţiva ani şi au fost demontate statuile dedicate mareşalului. În 2006, Parlamentul a emis legea 106, pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002.

CNA a sancţionat TVR pentru o emisiune despre Zelea Codreanu

De sancţiunile legii care interzicea promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii nu a scăpat nici televiziunea publică. Aducerea în discuţie, într-o emisiune din 2010, a numelui fondatorului Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, a atras reacţia Consiliului Naţional al Audiovizualului. CNA a sancţionat postul de televiziune TVR 1, cu somaţie publică.

Membrii Consiliului au apreciat că abordarea subiectului privitor la fostul lider al extremei-drepte naționalist creștine din România interbelică, al partidului Garda de Fier sau al Legiunii Arhanghelul Mihail (Mișcarea Legionară), personaj acuzat de implicarea în asasinate şi manifestări antisemite, impunea respectarea principiului echilibrului informaţiei prin prezentarea unei pluralităţi de opinii.