La Ulpia Traiana Sarmisegetuza s-au descoperit fragmente din statuia lui Jupiter.
0Jupiterul dacilor era roşcat Arheologii de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) au descoperit o mare parte a celui mai important monument al Daciei Romane, Capitoliul din
Jupiterul dacilor era roşcat
Arheologii de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) au descoperit o mare parte a celui mai important monument al Daciei Romane, Capitoliul din Sarmisegetuza. Pe lângă podium, trepte şi coloane de marmură s-au găsit acvila lui Jupiter şi bucăţi din părul acestuia.
"Avem cârlionţi roşcaţi din părul lui Jupiter. Zeul suprem al romanilor era reprezentat în statui de marmură, iar capul era vopsit blond", a explicat directorul MNIT şi coordonatorul lucrărilor, Ioan Piso. Întrebat în legătură cu cu motivele aceste diferenţe, Piso a susţinut: "nu există nicio explicaţie ştiinţifică".
Cel de-al doile for al Ulpiei Traiana Sarmisegetuza, din care face parte templul lui Jupiter, a fost identificat de arheologii clujeni în vara anului trecut, însă săpăturile efective au început anul acesta. Capitoliul de la Sarmisegetuza este unicul de acest fel din ţară. Acesta a fost înălţat în anul 150, iar în fiecare an pe 23 mai se celebra ziua templului lui Jupiter, eveniment care a devenit cea mai importantă sărbătoare a Daciei Romane.
Zeul Soarelui la Sarmisegetuza
O altă mare descoperire a fost făcută într-un şir de clădiri situate la vest de primul for de la Sarmisegetuza. Este vorba despre identificarea templului lui Iarhibol, zeul Soarelui din Palmyr a (Siria). Descopeirea cea mai importantă a fost o cameră subterană (crypta) care servea cultului divinităţii siriene. "Faptul interesant este că avem de a face cu prima încăpere din Dacia folosită ca locaş de cult pictată. Încă nu am identificat ce reprezintă pictura.
Desenele erau făcute cu roşu pompeian, verde şi albastru", a mai precizat Piso. Existenţa unui important templu palmyrian în Dacia Romană se explică prin faptul că pe teritoriul acesteia a fost aduse în secolul al II-lea, mai multe legiuni de sirieni pentru a face faţă barbarilor sarmaţi.
"Din nefericire, soarta acestor monumente este incertă, deoarece în anul 2005 Ministerul Culturii şi Cultelor a sistat la Sarmisegetuza orice restaurări", a precizat Piso. Acesta a susţinut că va solicita ministerului fonduri pentru restaurarea şi conservarea vestigiilor găsite.