Isteria căpuşelor, umflată artificial

Parcurile şi zonele cu vegetaţie din ţara noastră au fost invadate de căpuşe care muşcă oamenii şi care-i pot îmbolnăvi. Numeroase zone din ţară sunt afectate, iar în Capitala situaţia este critică, potrivit unui raport al Centrului Naţional de Boli Transmisibile. Totuşi, această „invazie" îşi face simţită prezenţa în fiecare an, completează specialiştii.

„Am fost la plimbare prin pădure şi seara mi-am dat seamă că am o căpuşă pe gamba piciorului. Nu m-am panicat deoarece am fost muşcat de zeci de ori şi nici nu m-am îmbolnăvit deoarece transferul bolii se face în 48 de ore. La mine nu a trecut atât timp de când m-a muşcat până am depistat, iar într-un interval scurt posibilităţile de îmbolnăvire sunt aproape nule", a povestit Attila Sandor, un bărbat de 38 de ani din Cluj.

Pericol din aprilie până în iulie
În perioada aprilie-iulie, riscul românilor de a fi muşcaţi de căpuşe este destul de mare, mai ales dacă-şi desfăşoară activitatea în zone cu vegetaţie.

„Situaţia din acest an nu este deosebită faţă de alţi ani. Primăvara este sezonul căpuşelor. Când se termină iarna, ele ies din perioada de hibernare şi încep să-şi caute o gazdă pentru că trebuie să se hrănească", explică Andrei Mihalca, doctor în științe medicale și lector la USAMV Cluj-Napoca.

Situaţia este diferită în ţara noastră şi în funcţie de zonă. Dacă în zona Clujului sunt 2-3 specii de căpuşe care atacă mai frecvent omul, în zona Capitalei sunt în jur de cinci specii, care transmit o mulţime de boli.

„Fiecare specie de căpuşă transmite o listă întreagă de boli. Dintre cele bacteriene, cele mai frecvente sunt Lyme sau „boala cu 1.000 de feţe" (provoacă afecţiuni ale pielii, ale articulaţiilor, iar în cazurile mai grave, afectează chiar şi inima sau sistemul nervos), anaplasmoza (scade numărul de celule roşii), ehrlichoza (o boală infecţioasă cu evoluţie potenţial letală), dintre cele virale - encefalita de căpuşe (inflamaţie a creierului), dintre cele parazitare - piroplasmoza (afectează globulele roşii ale sângelui, sfârşind prin a le distruge).

Căpuşa se fixează pe corp şi stă câteva zile, în funcţie de stadiul evolutiv în care se află. Astfel, larvele stau 1-2 zile, nimfele: 4-5 zile, adulţii: 7-10 zile.

Pentru a transmite o boală, căpuşa trebuie să stea cel puţin 48-72 de ore pe om. Dacă este dată jos în primele ore, riscul este mult mai mic. Atenţie însă la larve şi nimfe, deoarece sunt foarte mici şi greu vizibile, lucru care le face foarte periculoase.

Zone preferate: cap, axilă, picioare

Căpuşele trăiesc în special în zonele împădurite, dar şi în tufişuri sau păşuni. Acestea preferă să se hrănească din regiunile cu piele fină: cap (mai ales la copii), axilă, zona inghinală, dar şi de pe picioare.

Pentru a evita pericolul de a fi muşcaţi de o căpuşă, specialiştii vă recomandă să faceţi cât mai puţine plimbări în natură, chiar dacă tentaţia timpului frumos este mare. Dacă totuşi vreţi să ieşiţi din casă este bine să purtaţi haine care să vă acopere cât mai bine pielea, iar pantalonii să fie băgaţi în ciorapi. Este bine să verificaţi dacă aveţi vreo căpuşă ataşată chiar dacă aţi respectat aceste sfaturi, deoarece acestea urcă până când găsesc un loc unde se pot hrăni.

„Cei mai expuşi sunt copiii care se joacă în iarbă, dar şi vârsnicii", completează reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Căpuşa îşi face simţită prezenţa printr-o înroşire locală a zonei muşcate, dar şi prin usturime. Dacă depistaţi o căpuşă, cel mai bine este să mergeţi la un medic infecţionist pentru a o da jos și pentru a vă recomanda măsuri suplimentare de urmat.