Isărescu: Cursul de schimb se află la un nivel sustenabil pentru perioada actuală

Mugur Isărescu a declarat astăzi că în ceea ce priveşte România, cursul de schimb este la un nivel sustenabil, că se aşteaptă la o creştere a rezervei valutare până în 2011 şi că vom rămâne pe zona pozitivă de creştere economică. De asemenea, el a adăugat că suma estimată să intre în România în acest an, din aranjamentul de finanţare externă cu FMI, UE, Banca Mondială şi BERD, este de 11,8 miliarde euro.

În această după-amiază, după declaraţiile guvernatorului BNR, moneda naţională s-a apreciat brusc în jurul orei 17:30 de la puţin peste 4,25 lei/euro până în apropiere de 4,23 lei/euro, într-o tendinţă contrară cu cea a altor monede din regiune, care s-au stabilizat, după o şedinţă volatilă.

La 18:05, euro era cotat cu 4,2318-4,2411 lei.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a discutat astăzi cu reprezentanţii mass-media despre aranjamentul financiar cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. El a vorbit şi despre împrumutul FMI, cursul de schimb şi creditare.

Cursul de schimb se află la un nivel sustenabil pentru perioada actuală

Cursul de schimb este la un nivel sustenabil, mai ales pentru perioada actuală, ţinând cont şi de corecţia deficitului de cont curent, "mai rapidă decât ne aşteptam", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Nu este nevoie de deprecieri suplimentare. Cursul de schimb se află la un nivel sustenabil pentru perioada actuală", a răspuns guvernatorul, întrebat care va fi evoluţia cursului de schimb după încheierea acordului cu FMI.

Anunţul despre acord a dus la aprecierea leului, BNR afişând astăzi un curs de referinţă de 4,2723 lei/euro.

BNR urmăreşte stabilizarea şi uşoara creştere a rezervei valutare până în 2011

BNR urmăreşte stabilizarea şi uşoara creştere a rezervelor valutare ale României până în 2011, respectiv pe măsură ce intră sumele din angajamentul extern de împrumut, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Nu vă imaginaţi că dacă anul acesta intră 8 miliarde euro de la FMI şi banii de la Comisia Europeană, care ajung în trezorerie, (...) atunci rezerva valutară creşte cu 11 miliarde euro, pentru că nu va fi aşa. Prin angajamentul de finanţare, urmărim stabilizarea şi uşoara creştere a rezervei până în 2011", a precizat guvernatorul.

El a explicat că fondurile împrumutate de la CE şi trase anul acesta, estimate la 2,5 miliarde euro, ajung în trezorerie, având ca destinaţie finanţarea deficitului bugetar, dar în final intră în piaţă. În consecinţă, şi pentru această sumă "contrapartida ar ajunge tot în rezervă", deoarece BNR ar cumpăra valuta, prin operaţiuni de tip swap.

Acordul cu FMI include o estimare între 0 şi 1% pentru creşterea economică în 2010

"Eu cred, cu riscul de a apărea pe prima pagină mâine, că România va rămâne, cu acest program, în acest an, pe zona pozitivă de creştere economică", a afirmat Isărescu.

Acordul cu FMI include, pentru 2010, o estimare de creştere economică între 0 şi 1%, în condiţiile în care, ţinând cont de intrările din pachetul de finanţare externă, economia României ar putea rămâne pe teritoriu pozitiv în acest an, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Prognoza noastră pentru creşterea economică în acest an nu este de minus 4% în acest an, cum vede FMI. Nu cred că vom ajunge acolo", a explicat Isărescu, adăugând că economia poate rămâne pe teritoriu pozitiv în acest an, cu susţinerea finanţării externe.

Un avans al sectorului creditării de 10-15% în 2009 ar fi într-o zonă prudentă

Un avans al sectorului creditării de 10-15% în 2009 ar fi într-o zonă prudentă, în contextul în care activitatea nu este blocată, ci doar diminuată, a mai declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Creditele cu buletinul fac probleme Băncii Naţionale

Isărescu a explicat că pe partea de credite cu buletinul, de exemplu, există o listă de persoane care nu există şi BNR se confruntă cu probleme la una două bănci

România va primi în 2009 aproximativ 11,8 miliarde euro din pachetul extern

Mugur Isărescu a explicat că împrumuturile de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) nu au fost incluse în pachetul de finanţare externă deoarece instituţia nu şi-a condiţionat sumele de încheierea aranjamentului, care presupune cu acord cu FMI.

România va primi, în total, 19,95 miliarde euro de la FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

În 2009, sumele trase de la FMI ar trebui să se ridice la 8,5 miliarde euro, de la CE la 2,5 miliarde euro, de la BM la 0,5 miliarde euro, iar BERD ar putea acorda României împrumuturi de 0,3 miliarde euro, pentru finanţarea de proiecte, ajungându-se astfel la suma de 11,8 miliarde euro.

România s-ar fi împrumutat la costuri mult mai mari, dacă nu ajungea la un acord cu FMI

România s-ar fi împrumutat la costuri mult mai mari decât dobânda FMI şi pe piaţa internă şi pe piaţa externă, pentru a-şi acoperi nevoile de finanţare, dacă nu încheia acordul cu FMI şi CE, a spus joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Dacă România s-ar fi împrumutat în prezent cu 12 miliarde euro, ar fi făcut-o la costuri mult mai ridicate pe pieţele internaţionale şi, în plus, ar fi avut un acces limitat la aceste pieţe, în ciuda dobânzilor care au scăzut", a spus Isărescu.

Guvernatorul a precizat că toate finanţările private de anul trecut, de circa 20 miliarde euro, s-au făcut la costuri de 4, 5 sau 6% pe an.

Pe piaţa internă, BNR este obligată, conform legii, să mărească dobânzile plătite la rezervele minime obligatorii ale băncilor, de 2,9% în prezent la euro, în cazul în care dobânzile din piaţă cresc, a menţionat Isărescu.

Isărescu spune că ar fi înţelept ca BNR să nu includă pasivele pe termen lung la calculul RMO

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că ar fi înţelept ca Banca Naţională a României (BNR) să excludă la calculul pasivelor pentru rezervele minime obligatorii (RMO) cele pe termen lung.

Pasivele băncilor includ sursele atrase de acestea prin depozite de la clienţi sau alte tipuri de finanţări, ce pot fi folosite pentru acordarea de credite - ce intră în activele băncii.

"În acest fel, ajutăm şi finanţarea pe termen lung, ce va susţine creditarea, şi reducem disconfortul băncilor să aibă pasive pe termen scurt", a spus Isărescu.

El a precizat, totodată, că printr-o astfel de modificare a bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii, s-ar reduce nivelul acestora. În aceste condiţii, rezervele minime ar putea chiar să rămână la nivelul de 40%, la valute.

"Chiar dacă rămânem la 40% (din pasivele în valută n.r.), dar excludem liniile de finanţare pe termen lung, tot vorbim de o reducere foarte mare", a mai spus Isărescu.

În prezent, rezervele minime obligatorii percepute de BNR băncilor comerciale sunt de 18% din pasivele din lei şi de 40% din cele în valută, cel mai mare nivel din UE şi unul din cele mai ridicate din lume. Rezervele minime obligatorii la pasivele în valută ale băncilor sunt incluse în rezervele internaţionale ale României, administrate de BNR.

Încă nu schimbăm nivelul rezervelor minime, ci doar compoziţia lor pe partea de valută

Banca Naţională a României (BNR) nu va opera încă nicio schimbare a nivelului rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale băncilor, dar ar putea modifica compoziţia lor, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Sub formă de rată, încă nu vom modifica, dar la compoziţie este posibil. Începem cu valuta, pentru că lichidităţile în lei s-au îmbunătăţit sensibil, prin operaţiunile repo pe care BNR le-a făcut, inclusiv pentru a pune pe picioare finanţarea excedentului de deficit bugetar", a spus Isărescu.

Anterior, guvernatorul a menţionat că ar fi înţelept ca BNR să excludă la calculul pasivelor pentru rezervele minime obligatorii cele pe termen lung. "În acest fel, ajutăm şi finanţarea pe termen lung, ce va susţine creditarea, şi reducem disconfortul băncilor să aibă pasive pe termen scurt", a explicat Isărescu.

El a precizat, totodată, că printr-o astfel de modificare a bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii, s-ar reduce nivelul acestora.

Pasivele băncilor includ sursele atrase de acestea prin depozite de la clienţi sau alte tipuri de finanţări, ce pot fi folosite pentru acordarea de credite - ce intră în activele băncii.

În prezent, rezervele minime obligatorii percepute de BNR băncilor comerciale sunt de 18% din pasivele din lei şi de 40% din cele în valută, cel mai mare nivel din UE şi unul din cele mai ridicate din lume. Rezervele minime obligatorii la pasivele în valută ale băncilor sunt incluse în rezervele internaţionale ale României, administrate de BNR.

BNR va aproba până la sfârşitul lui 2009 normele internaţionale de contabilitate

Banca Naţională de României (BNR) va aproba normele internaţionale de contabilitate până la sfârşitul acestui an, a declarat, joi, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.

"Avem în vedere trecerea la normele internaţionale de contabilitate până la finalul acestui an. Din cauza normelor s-au făcut şi provizioane mai mari până acum. Modificarea este trecută în programul nostru", a explicat Isărescu.