INTERVIU Profesorul Dafin Mureşanu, despre cum să recunoaştem accidentul vascular cerebral

Decesele actriţelor Stela Popescu şi Cristina Stamate, care au murit în urma unor accidente vasculare cerebrale, nu fac altceva decât să confirme spusele medicilor: patologia este una frecventă.

Accidentul vascular cerebral apare din ce în ce mai des, inclusiv la tinerii sub 30 de ani, printre cauze fiind alimentaţia dezechilibrată, lipsa somnului, obezitatea, stresul şi sedentarismul. „Deficienţele de vorbire, deficitul motor, furnicăturile în corp şi durerile intense de cap sunt doar câteva dintre semnele care ar trebui să îi trimită pe cei care au astfel de simptome la o consultaţie în cabinetul neurologului”, arată profesorul Dafin Mureşanu, fostul preşedinte al Societăţii Române de Neurologie, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”.

Adevărul: Care sunt semnele accidentului vascular cerebral (AVC)?

Profesorul Dafin Mureşanu: Atunci când o persoană a suferit un AVC, fie are un deficit motor, adică nu mai are putere în mână sau în picior, fie apar alte manifestări. Vorbim în acest caz de o asimetrie a feţei sau o deficienţă de limbaj, un episod de pierdere a memoriei de scurtă durată sau o vedere dublă, ameţeli grave. De asemenea, mai apar furnicături în corp dar şi dureri intense de cap. 

Cum putem preveni apariţia unui AVC?

Trebuie să ne îngrijim, să respectăm raportul dintre orele active şi orele de odihnă. Absenţa bucuriei şi lipsa motivării pozitive sunt factori de risc. Alimentaţia, respectarea unor elemente de bun simţ în ceea ce priveşte modul nostru de viaţă sunt importante. Mişcarea este o caracteristică fundamentală pentru sănătate.

Îi afectează accidentul vascular cerebral şi pe tineri?

Frecvenţa accidentului vascular cerebral a crescut la tineri în ultimii 20 de ani. România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Datele clinice raportate, privind rata de supravieţuire după un AVC la şapte ani de la debutul bolii sunt îngrijorătoare: 16% dintre pacienţi sunt institutionalizaţi, 20% necesită asistenţă la mers, 31% necesită asistenţă zilnică, iar 71% au capacitatea de lucru afectată.

Ce tratamente există pentru pacienţi?

Practic, pentru accidentul vascular cerebral ischemic este aprobat peste tot în lume tratamentul prin tromboliză, tratamentul de recanalizare prin dizolvarea farmacologică a cheagului. Sigur că frecvenţa cu care acest tratament este aplicat în diverse ţări e diferită, în primul rând în funcţie de numărul unităţilor de accidente vasculare cerebrale, denumite stroke units, care sunt dezvoltate în fiecare ţară şi diferă de la 1% la 20%. Dar, totuşi, rămân aproximativ 80% din pacienţi care nu sunt eligibili pentru acest tratament. 

Şi care este soluţia pentru ei? 

Pe lângă acest tratament trombolitic avem un tratament nou, confirmat în ultimii ani, prin cel puţin şapte studii clinice importante. E vorba de un tratament de recanalizare prin intervenţie endovasculară, trombectomie se numeşte. Şi în România există aceste tratamente, avem 11 centre de tromboliză şi trei centre dedicate pentru trombectomie. 

Sunt suficiente raportat la numărul de cazuri? 

Suntem abia la început, dar ele nu acoperă nevoile pentru România. E nevoie să dezvoltăm în continuare astfel de centre, dar e important că am început dezvoltarea acestei reţele de tratament pentru accidentul vascular cerebral. Suntem convinşi că vom putea face mai mult. În ceea ce priveşte tratamentul de neurorecuperare, acesta trebuie judecat în mod individual pentru fiecare pacient în funcţiile de condiţiile şi de stabilitatea lui biologică. Acest tip de tratament este foarte important şi se aplică din primele zile până târziu, săptămâni şi luni de zile în aşa fel încât pacienţii care au supravieţuit unui atac cerebral să poată să recupereze cât mai bine elementele necesare vieţii atât din punct de vedere motor cât şi din punct de vedere cognitiv şi emoţional. Ne orientăm spre tripla recuperare: motorie-cognitivă-emoţională.

Ce presupune această recuperare?

Dacă pacientul face un tratament corect, bine condus şi permanent, antihipertensiv, scade riscul producerii unui nou AVC. De asemenea, renunţarea la fumat şi controlul colesterolului precum şi reducerea lui contribuie şi ele la scăderea riscului de apariţie a atacului vascular cerebral. 

Pacienţii care au mai avut un AVC au risc de recădere?

Este esenţial să se înţeleagă că un accident vascular cerebral, odată instalat, are un mare risc de recurenţă, de revenire şi avem metode medicale prin tratamentul antiagregant şi prin cel anticoagulant, pentru a preveni apariţia AVC-ului. Accidentul vascular cerebral ischemic nu este o singură ci reprezintă o heterogenitate de condiţii şi de mecanisme, de la obstrucţia vaselor mari până la boala de vase mici care e diferită. Sunt şi cauze necunoscute, pe care nu le putem noi defini. Pe unele nu le putem diagnostica, pe altele e greu să le precizăm.

Formula FAST poate salva viaţa 

Potrivit medicului urgentist Tudor Ciuhodaru, accidentul vascular cerebral poate fi recunoscut prin formula FAST, pe care a explicat-o pe contul său de Facebook. 

F (face=faţă): Rugaţi pacientul să zâmbească. Semne de alarmă: Faţa nu e simetrică sau gura e căzută într-o parte.

A (arms=braţe): Rugaţi pacientul să-şi ridice simultan braţele. Semn de alarmă: unul dintre ele rămâne mai jos

S (speech=vorbire): Rugaţi pacientul să rostească o propoziţie scurtă. Semne de alarmă: dizartie (dificultăţi în vorbire) sau afazic (nu îşi găseşte cuvintele).

T (time=timp): Rapiditatea intervenţiei este esenţială. Sunaţi imediat la 112 sau transportaţi pacientul de urgenţă la spital.