În 2020, diagnosticarea cancerului a scăzut cu 40%

Bilanţul după un an de pandemie de COVID-19: diagnosticarea oncologică a scăzut în 2020 cu 30-40% faţă de 2019, avem peste 10.000 de decese non-COVID în plus în luna noiembrie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, şi peste 3.000 de cazuri de cancer pulmonar nediagnosticate.

„Totodată, în 2020, au fost 150 de decese în rândul pacienţilor cu cancer, în plus, pe zi, faţă de 2019”, afirmă Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România. 

Medicii oncologi au făcut apel la pacienţi să nu-şi neglijeze boala şi să ţină legătura cu ei, chiar şi de la distanţă. „Puteţi tine legătura cu medicii şi prin telemedicină, dacă vă este frică să veniţi la spital. Sigur că telemedicina nu va înlocui niciodată consultaţiile faţă în faţă, dar o putem folosi în momente de genul acesta”, i-a îndemnat pe pacienţi dr. Petra Curescu, medic oncolog din Timişoara. 

Este esenţial ca pacienţii să se adreseze medicului încă de la primele simptome, oricât de minore ar fi acestea, pentru că depistarea cancerului în fază incipientă creşte şansele de supravieţuire. În stadiile avansate, din păcate, opţiunile de tratament sunt limitate. „Vizita la medic şi tratamentul sunt vitale pentru pacienţii cu cancer şi nu trebuie amânate. Cu toate acestea, de la începutul pandemiei de COVID-19, mulţi dintre pacienţii deja diagnosticaţi au încetat să mai vină la tratament. Înţeleg că pacienţii se tem de riscul infectării cu COVID-19, însă riscul ca boala să progreseze creşte considerabil în lipsa administrării tratamentului. Îi asigur pe pacienţi că noi, medicii, am luat toate măsurile necesare pentru diminuarea riscului de a contracta virusul, am creat circuite şi proceduri speciale, astfel încât pacienţii să se simtă şi să fie în siguranţă atunci când revin la tratament”, susţine conf.dr. Lucia Stănculeanu, preşedintele Societăţii Naţionale de Oncologie Medicală din România.

„Ne aşteptăm să crească incidenţa“ 

La rândul său, dr Petra Curescu a adăugat că, încă de la început, riscurile asociate amânării tratamentului au fost mult mai mari decât riscurile îmbolnăvirii cu COVID-19. „O întârziere, cât de mică, poate face diferenţa dintre vindecare şi stadiul metastazic”, atrage atenţia dr. Curescu. 

„Mesajul meu pentru pacienţi este următorul, a conchis conf. dr. Stănculeanu: Veniţi la spital, tineţi aproape de medic, continuaţi tratamentul, vaccinaţi-vă!“.

Probleme semnalate de pacienţi

Acces anevoios în spitale, din cauza testării SARS-CoV-2 şi a organizării defectuoase a traseelor. 

Analizele privind markerii tumorali nu sunt decontate, iar pacienţii sunt nevoiţi să cheltuiască sume mari de bani pentru aceste investigaţii.

Mare parte din medicamentele ajutătoare/conexe procesului terapeutic oncologic nu sunt gratuite şi reprezintă costuri importante pentru pacient.

Accesul la CT/RMN este foarte greu, conform biletului de trimitere pentru procedură decontată, intervalul de aşteptare atinge 6-8 luni, fapt confirmat public şi de medici.

Comunicarea cu personalul medical şi spital în general (în unele locuri) este foarte dificilă, indiferent că este sau nu pandemie.

Medicii oncologi recomandă efectuarea CT/RMN în sistem privat, pentru un rezultat în timp util.

Personalul medical este insuficient! Lipsa specialiştilor din sistem generează cozi la uşa cabinetului de până la 8-12 ore!

Plafoanele de la CJAS se consumă mult prea repede, sunt insuficiente fondurile pentru a acoperi necesarul real de servicii si tratament.

Ambiguităţi sau condiţii mult prea restrictive pentru pacienţii care au nevoie de încadrare în grad de handicap.

Se aplică o dublă taxare a serviciilor medicale, în sensul că sunt activi din punct de vedere al contribuţiilor la bugetul de stat, dar sunt nevoiţi să plătească din buzunar o sumedenie de medicamente auxiliare, investigaţii, proceduri etc.

Pacienţii nu au informaţii elementare privind demararea procesului de investigare, diagnosticare, acces la tratament, nu ştiu unde să se adreseze prima dată, se duc în ,,orb” şi accesează potenţiale investigaţii în funcţie de bănuielile proprii. 

Există echipamente care nu sunt folosite din lipsă de specialişti - ori nu există deloc, ori activează insuficient.

Medicamentele oncologice specifice lipsesc din spitale sau din reţeaua cu circuit deschis, lipsă ce agravează starea de sănătate a pacienţilor.