Comunicat de presă Asociația pentru Implicare Socială, Educație și Cultură

Program: Programul Operaţional Educație și Ocupare 2021-2027

Fond: Fondul Social European+

Prioritate: P1. Modernizarea instituțiilor pieței muncii

Obiectiv specific: ESO4.2_Modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii

Operațiune: Consolidarea dialogului social și a parteneriatelor pentru ocupare și formare, inclusiv cu participarea societății civile

Titlul proiectului: „MĂSURI ACTIVE PENTRU CREȘTEREA PARTICIPĂRII ORGANIZAȚIILOR SOCIETĂȚII CIVILE PE PIAȚA MUNCII”

Cod SMIS: 300609

Importanța integrării pe piața muncii a persoanelor dezavantajate

În România, persoanele dezavantajate întâmpină dificultăţi la încadrarea pe piaţa muncii, iar numărul acestora este alarmant. Riscul de sărăcie sau excluziune socială a fost de 32%, în anul 2023, corespunzătoare unui număr de şase milioane de persoane.

Categoriile vulnerabile sunt cele mai expuse la riscul de sărăcie şi excluziune socială, fiind necesare strategii pentru integrarea acestora în mediul de lucru. Este important ca persoanele dezavantajate să îşi găsească un loc de muncă, ţinând cont că acestea se confruntă cu problemele ce trebuiesc rezolvate urgent, cum ar fi lipsa unei locuinţe, absenţa familiei, dificultăţi în îngrijirea copiilor, lipsa accesului la educaţie/instruire sau violenţă domestică. Astfel, găsirea unui loc de muncă este de o importanţă vitală pentru persoanele dezavantajate.

Aceste persoane reuşeşc însă cu greu să devină active în societate dintr-un cumul de factori. Dacă vorbim de categoriile de persoane cu dizabilităţi, una dintre cele mai mari probleme este reprezentată de faptul că angajatorii trebuie să se asigure că locaţiile lor sunt accesibile. Acesta este unul dintre motivele pentru care multe companii nu recrutează persoane cu dizabilităţi, în pofida facilităţilor oferite de stat.

Totuşi, angajatorii trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru a permite unei persoane cu dizabilităţi să aibă acces la ocuparea locurilor de muncă, fapt ce va genera un impact pozitiv pentru societate, dar se va reflecta şi în performanţa companiilor.

Persoanele cu dizabilităţi au nevoie să găsească locul de muncă potrivit şi este extrem de important să reuşeaşcă asta, ţinând cont că timpul în care sunt inactivi pe piaţa muncii le-ar putea face să îşi piardă abilităţile. Astfel, trebuie să identifice modalităţi de a-şi folosi abilităţile într-o manieră productivă. Totodată, a face parte dintr-o echipă le va oferi un sentiment de apartenenţă şi echilibru.

Un alt beneficiu semnificativ al încadrării în muncă a persoanelor cu dizabilităţi şi a celor defavorizate în general este reprezentat de faptul că acestea întâlnesc oameni noi şi construiesc relaţii. Atunci când persoanele cu dizabilităţi pot interacţiona cu ceilalţi la locurile lor de muncă sau la locurile de voluntariat, abilităţile sociale se îmbunătăţesc considerabil.

Locul de muncă le oferă, de asemenea, satisfacţia că şi-au demonstrat potenţialul în faţa angajatorilor. Pentru a asigura integrarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi, angajatorii trebuie să întreprindă mai multe măsuri specifice şi să adapteze locurile de muncă astfel încât acestea să devină accesibile, să pună la dispoziţie noi tehnologii şi dispozitive de asistenţă, instrumente şi echipamente care să permită persoanelor cu dizabilităţi obţinerea şi menţinerea locului de muncă, dar şi să asigure instruirea şi sprijinul adecvat.

Aproximativ 100 de milioane de persoane din Uniunea Europeană trăiesc cu o anumită formă de dizabilitate şi doar jumătate din acestea sunt angajate, faţă de 3 din 4 în cazul persoanelor fără dizabilităţi, conform datelor publicate de Comisia Europeană.

- 28,4 % din persoanele cu dizabilităţi prezintă riscul de sărăcie sau excluziune socială, în comparaţie cu 17,8 % în cazul persoanelor fără dizabilităţi.

- Numai 29,4 % din persoanele cu dizabilităţi obţin o diplomă universitară, comparativ cu 43,8 % din persoanele fără dizabilităţi.

- 52 % dintre persoanele cu dizabilităţi se simt discriminate.

Uniunea Europeană şi statele sale membre s-au angajat să îmbunătăţească situaţia socială şi economică a persoanelor cu dizabilităţi, în baza Tratatului privind funcţionarea UE şi a Cartei drepturilor fundamentale a UE.

Principiul 17 al Pilonului european al drepturilor sociale subliniază faptul că persoanele cu dizabilităţi au dreptul la un sprijin pentru venit care să le asigure o viaţă demnă, la servicii care să le permită să participe pe piaţa muncii şi în societate şi la un mediu de lucru adaptat nevoilor.

Material realizat în cadrul proiectului MĂSURI ACTIVE PENTRU CREŞTEREA PARTICIPĂRII ORGANIZAŢIILOR SOCIETĂŢII CIVILE PE PIAŢA MUNCII", Cod SMIS: 300609

Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European+ prin Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare 2021-2027

Pentru detalii suplimentare legate de proiect puteţi contacta Asociaţia pentru Implicare Socială, Educaţie şi Cultură (ASISED).

E-mail: proiecte.asised@gmail.com, telefon: 0784.529.194