Harta riscului seismic din Capitală: cele mai expuse şi cele mai ferite zone din Bucureşti
0Institutul Naţional pentru Fizica Pământului a elaborat o hartă care măsoară riscul seismic în Capitală. Documentul arată care sunt cele mai expuse cartiere dar şi care sunt cartierele în care un potenţial cutremur ar avea efecte devastatoare.
Concret, harta elaborată de seismologi ia în calcul un seism de 7.5 pe Richter, produs în zona Vrancea, care ar avea consecinţe în Bucureşti. Potrivit seismologilor, centrul, estul şi nordul Capitalei ar fi cele mai afectate. De asemenea, expuşi ar fi locuitorii din Otopeni, Pipera, Aviaţiei şi Pantelimon. În schimb, cartiere precum Rahova, Metalurgiei sau Berceni ar fi mai ceva mai ferite, spun specialiştii. Totuşi, diferenţele nu sunt foarte mari, arată directorul ştiinţific al INFP, Mircea Radulian.
„Diferenţele între cartiere nu sunt totuşi chiar atât de mari”, a explicat, pentru „Adevărul”, Mircea Radulian, directorul Institutului Naţional de Fizica Pământului.
Cutremurul este un fenomen parşiv, nu apar întotdeauna semnale cum că ar exista un astfel de pericol. Bucureştiul e principalul oraş care ar fi afectat, pentru că sunt foarte multe clădiri care sunt vulnerabile în faţa acestei calamităţi. Berceniul este într-adevăr un cartier mai sigur, din cauza solului, dar în definitiv, undele sunt la fel de puternice peste tot. Astfel că totul ţine de modul în care sunt construite şi consolidate acele clădiri”, a declarat directorul INFP.
Câte clădiri din Bucureşti riscă să cadă la cutremur
Acesta a precizat că un numărul clădirilor care se încadrează în categoria de risc seismic ridicat în Capitală este foarte mare: 766 de astfel de clădiri. Mai grav, afirmă Radulian, e faptul că inclusiv spitalele şi locaţiile în care îşi desfăşoară activitatea pompierii se numără printre clădirile la risc.
„Principala măsură pe care ar trebui să o aibă în vedere primăriile de sector ar fi consolidarea clădirilor cu risc ridicat de cutremur. Deşi există proceduri, aici apar probleme legate de evacuarea locatarilor, posibilitatea de a fi cazaţi în altă parte. În cazul clădirilor monument trebuie ţinut cont de mai multe condiţii. Mai avem mult până când vom putea pune la punct aceste lucruri”, a mai spus directorul INFP.
Cum trebuie cumpărat un apartament
Mircea Radulian, directorul INFP, spune că în momentul în care se face achiziţia unui apartament, viitorul proprietar nu trebuie să ia în calcul neaparat diferenţierea făcută de IGSU în raport. În schimb, specialistul afirmă că este de preferat ca viitorul proprietar să pună pe primul loc calitatea clădirii şi structura acesteia. Totodată, el afirmă că blocurile de patru etaje sunt mai sigure decât cele cu 8 sau cu 10 etaje.