Gheorghiţă, cu privire la cazurile de tromboză puse pe seama vaccinului AstraZeneca: Evenimente care erau şi înaintea vaccinării

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a făcut publice, marţi, datele din anii trecuţi privind numărul românilor care au dezvoltat tromboză de sinus venos cerebral pentru că tot mai des acest incident este asociat cu administrarea serului AstraZeneca. Totodată în ce priveşte cazul familiei din Prahova care a murit la scurt timp de la vaccinare, infectate cu virusul SARS-CoV-2, a anunţat că urmează „o evaluare”.

„Nu s-a observat o corelaţie, cel puţin pe datele disponibile la nivel european, la pacienţii care aveau un status pro-trombotic şi apariţia acelor evenimente. Noi aşteptăm recomandările Agenţiei Europene a Medicamentului, tot acest proces este în continuă desfăşurare, (...) ori de câte ori apar semnale noi, cu siguranţă vom beneficia cu toţii de acele recomandări. Dar la acest moment  nu s-au stabilit nişte factori de risc care pot anunţa instalarea acelor evenimente. Am solicitat de la Şcoala Naţională de Management Sanitar o evaluare pe anul 2019 şi pe anul 2020 a evenimentelor de tromboză de sinus venos cerebral şi pot să vă spun că, pentru anul 2019, la nivel naţional avea o rată de incidenţă cumulată la un milion de persoane de 6,6, ceea ce înseamnă că peste 6 persoane dintr-un milion, pe an, dezvoltă tromboză de sinus venos cerebral în România, majoritatea fiind persoane cu vârstă sub 55 de ani. Pentru anul 2020 avem o incidenţă cumulată de 5,2 persoane la un milion de persoane. Aşa încât sunt evenimente care erau şi înainte de momentul debutului campaniei de vaccinare şi există această predispoziţie chiar la persoane tinere, aparent fără nişte factori de risc identificabili.  Desigur că aici putem să evaluăm condiţii de trombofilie, anumite tratamente asociate care cresc riscul de evenimente trombotice, sunt foarte mulţi alţi factori care pot să contribuie la instalarea acestor evenimente nedorite”, a explicat Valeriu Gheorghiţă. 

Doi soţi decedaţi la scurt timp de la vaccinare

De asemenea, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare a anunţat că la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Prahova se va face „o evaluare” după ce două persoane, soţ şi soţie, au murit la scurt timp de la vaccinare, infectate cu virusul SARS-CoV-2.

Date neoficiale arată că unul dintre soţi primise serul Pfizer, celălalt fusese vaccinat cu AstraZeneca, fiecare cu prima doză.

„Datele preliminare pe care le am - şi am şi vorbit şi pentru această situaţie cu doamna director de la DSP Prahova, urmează să facă o evaluare - însă datele preliminare arată că într-adevăr cele două persoane, din păcate, au fost diagnosticate cu COVID-19, cu o formă severă care a evoluat nefavorabil. S-a mai discutat despre vaccinarea la persoanele care sunt fie în perioada de incubaţie, fie cu infecţia asimptomatică SARS-CoV-2, în niciun caz nu creşte riscul de evoluţie nefavorabilă, vaccinarea nu influenţează cursul evoluţiei naturale a bolii”, a declarat Valeriu Gheorghiţă marţi, întrebat despre datele existente cu privire la acest caz.

Medicul a precizat şi care sunt situaţiile în care persoanele programate şi care se prezintă la centrele de vaccinare nu primesc serul anti-COVID.

„Sunt situaţii foarte bine definite, şi anume când o persoană este găsită cu febră la triajul medical, nu este vaccinată, deci o stare acută febrilă contraindică temporar vaccinarea. De asemenea, o boală cronică decompensată poate la momentul vaccinării, un pacient care se prezintă cu semne de insuficienţă respiratorie sau semne de insuficienţă cardiacă agravată. Sunt condiţii care impun temporizarea deciziei de vaccinare şi, de asemenea, identificarea unui istoric alergic care ar creşte riscul ca persoana respectivă să dezvolte o reacţie alergică după vaccinare, şi aici mă refer la reacţii alergice majore” a explicat el.

Asigurarea resursei umane calificate în centrele de vaccinare

Totodată, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare a vorbit şi despre judeţele unde există „o problemă reală” în asigurarea resursei umane calificate pentru centrele de vaccinare şi spune că autorităţile iau în calcul cooptarea unor medici de alte specialităţi decât medicina de familie sau chiar a medicilor stomatologi, în localităţile unde se amenajează centre de vaccinare în cadrul campaniei de imunizare anti-Covid, dar care se confruntă cu lipsă de personal.

„Ar fi mai multe soluţii: pe de o parte să apelăm la colegii din celelalte judeţe, mai ales din centrele universitare unde există o disponibilitate mai crescută a resursei umane, de asemenea implicarea şi a altor medici de alte specialităţi decât medicii de familie, medici din reţeaua de medicină şcolară, de asemenea, chiar medici din specialitatea de stomatologie sau, repet, alte specialităţi medicale care pot să asigure echipele de vaccinare”, a declarat Valeriu Gheorghiţă marţi, răspunzând unei întrebări.

El susţine că este nevoie de o analiză care să arate de ce cadrele medicale nu vor să se implice în campania de imunizare.

„Un alt element important cred că ar fi evaluarea resursei umane disponibile şi a încerca să vedem care este motivul pentru care persoanele respective nu doresc să participe la campania de vaccinare. Deci sunt foarte multe situaţii, care diferă de la un judeţ la altul. Sunt, într-adevăr, câteva judeţe unde există o problemă reală cu resursa umană, cum este Vrancea, cum este Giurgiu, însă eu cred că se vor găsi, în final, soluţii şi pentru acele centre, dar, într-adevăr, sunt judeţe care au o problemă reală cu resursa umană”, a adăugat medicul.