FOTOGALERIE VIDEO Transalpina, cea mai înaltă şosea din ţară
0Turiştii nu au mai avut răbdare să aştepte asfaltarea ultimilor şapte kilometri din cei 120 ai Şoselei Transalpina, care traversează Masivul Parâng. Cea mai înaltă şosea din ţară–Transalpina– a devenit mai atractivă decât Transfăgărăşanul, celebru pentru peisajele sale, dar plin de gropi pe zeci de kilometri.
Vezi informațiile în EXCLUSIVITATE FOTO-VIDEO Şosea record! Transalpina, mai tare decât Transfăgărăşanul, e aproape gata!
Deşi nu a fost inaugurată oficial, Şoseaua Transalpina este deschisă circulaţiei. Micile porţiuni care au mai rămas de asfaltat nu-i împiedică pe turişti să admire, de la peste 2.100 de metri altitudine, superbul peisaj din Parâng. Finalizarea lucrărilor de asfaltare este prevăzută însă pentru această toamnă.
Cu altitudinea de 2.145 de metri, Transalpina reuşeşte să ,,ia faţa" unei alte şosele la fel de spectaculoase, Transfăgărăşanul, care are ,,numai" 2.042 de metri. Până să fie reabilitat, drumul era extrem de dificil. Trecea prin vadurile mai multor pârâuri şi putea fi străbătut cu mare greutate doar cu maşinile de teren. Din acest motiv, zona nu este foarte cunoscută, iar numărul celor care au reuşit să parcurgă traseul este foarte mic.
,,Drumul Regelui"
Denumită cândva "Drumul Regelui", Transalpina face legătura între Transilvania şi Oltenia. DN67C porneşte de la Bengeşti, judeţul Gorj, şi ajunge, după 148 de kilometri, la Sebeş, judeţul Alba. Şoseaua traversează Munţii Parâng, zonă cu numeroase atracţii turistice. Staţiunile Novaci şi Rânca atrag zeci de mii de turişti, mai ales în sezonul alb. În zonă sunt pârtii de schi, dotate chiar şi cu instalaţii de nocturnă, dar şi o instalaţie de transport pe cablu, până pe Vârful Păpuşa.
Click pe imagini pentru fotogalerie
De la Rânca, Transalpina urcă până la Obârşia Lotrului (intersectând DN 7A Petroşani - Voineasa - Brezoi) şi trece pe lângă Lacul Oaşa. De altfel, în apropiere de Obârşia Lotrului, în Pasul Urdele, Transalpina atinge altitudinea sa maximă.
De la drum forestier la drum naţional
Până în 1935, Transalpina a fost un simplu drum de munte, folosit mai ales de păstori. În 1935, drumul a fost pietruit la ordinul regelui Carol al II-lea. Transalpina a mai fost reabilitată de germani în al Doilea Război Mondial, după care şoseaua a fost uitată complet de autorităţi. După mai bine de şapte decenii, în septembrie 2008, CNADNR a scos la licitaţie lucrarea de reabilitare a şoselei, adjudecată de Romstrade pentru 385 de milioane de euro. Adică, în medie, un cost de aproximativ 2,6 milioane de euro pe kilometru. Lucrările au început în 2009, iar constructorii şi-au propus să le finalizeze până la sfârşitul acestui an.
Click pe imagini pentru FOTOGALERIE
Aproape finalizată
Şoseaua Transalpina este gata în proporţie de 98%. Între Rânca şi Obârşia Lotrului, zona cea mai spectaculoasă a drumului, mai este de asfaltat doar un kilometru. De asemenea, între Jina şi Dobra a mai rămas de reabilitat o porţiune de 5 kilometri, dar care poate fi parcursă de şoferi fără probleme.
Pe lângă acestea, drumarii mai au de făcut şi alte lucrări. Pe unele porţiuni lipsesc parapeţii de protecţie de pe marginea şoselei, aşa că, pe măsură ce urci, traseul devine destul de periculos, mai ales dacă ai parte de ceaţă sau ploaie.
Potenţial turistic uriaş
După ce se vor termina lucrările, Transalpina va fi însă cea mai bună şi mai spectaculoasă şosea din România. Acest lucru ar putea valorifica mult mai bine potenţialul turistic al zonei.
„Este o zonă extraordinară. Poate reprezenta o importantă destinaţie turistică. Va fi şi un imbold economic important pentru Valea Sebeşului. Am avut o delegaţie maghiară în vizită la Sebeş şi i-am dus să vadă Transalpina. Au rămas mască de ceea ce au văzut", a declarat primarul din Sebeş, Mugurel Sârbu.
Transfăgărăşan, drumul gropilor
Cunoscut în toată Europa pentru peisajele sale spectaculoase, Transfăgărăşanul este pe cale să fie detronat de Transalpina. În utimii ani, sălbaticele pajişti montane s-au umplut de gunoiele lăsate de turişti lipsiţi de educaţie, veniţi la picnic. În peisaj şi-au făcut loc grătarele cu mititei şi tarabele cu kitsch-uri.
Şi de parcă nu ar fi fost de ajuns, autorităţile au uitat să mai întreţină drumul. Aşa se face că pe zeci de kilometri şoferii trebuie să facă slalom printre gropi pentru a nu-şi face praf maşinile. Zona cea mai afectată este cea de lângă Barajul Vidraru, unde craterele în asfalt sunt atât de multe încât nu pot fi ocolite.