FOTO Povestea mărţişorului. Cum am ajuns de la bănuţul prins odinioară la mâna copiilor la Iisus Hristos cu şnur alb-roşu

Pe vremuri, în prima zi a primăverii, zi considerată ca având încărcătură magică, oamenii de la ţară prindeau la mâna copiilor un bănuţ cu fir de arnici alb şi roşu. Astăzi, firul alb şi roşu se prinde şi lângă broşe şi, mai nou, lângă icoane în miniatură.

Povestea mărţişorului coboară în timp, în lumea de poveste a satului românesc tradiţional. Aici, cei mai fericiţi, în prima zi a primăverii, erau copiii. “Pentru a le proteja sănătatea fragilă, părinţii le dăruiau în 1 martie, zi percepută a fi cu o anumită încărcătură magică, un bănuţ. Acesta era prins cu un fir dublu de arnici (bumbac răsucit şi colorat, n.r.), alb şi roşu, la încheietura mâinii sau la gât şi era purtat întrega lună având rolul unui talisman protector al sănătăţii copilului.

La sfârşitul lunii bănuţul era păstrat, iar firul era atârnat într-un pomişor sau arbust înflorit. De obicei, acesta era un corcoduş sau arbust de porumbar, pentru că ei înfloreau primii şi aveau şi spini. Gestul avea la rândul lui o semnificaţie magică, spinii care apărau floarea fiind asociaţi cu forţele care apără sănătatea tinerei fiinţe. Acest “talisman” purta numele de alint al lunii martie, Mărţişor”,, explică muzeograful Carmina Maior.

Semnificaţia mărţişoarelor: ce reprezintă hornarul, florile sau căţelul

Cu timpul, mărţişorul avea să devină un simbol al afecţiunii, dar şi un purtător de noroc. Odată cu trecerea timpului, paleta de forme şi culori devine tot mai diversificată, însă se păstrează, peste ani, şnurul împletit din alb şi roşu, albul simbol al purităţii iar roşul, al capacităţii de apărare împotriva răului.

„Bănuţul este înlocuit de mici „bijuterii” confecţionate din hârtie, aţă, lemn, metal, iar mai târziu piele, sticlă, ceramică, scoici, flori uscate, plastic. Forma exprimă iniţial rolul simbolic al mărţişorului: norocul reprezentat de hornar, trifoi în patru foi, potcoavă, mămăruţă, ancoră, cărţi de joc, purceluş (bani); afecţiunea de inimioare, flori, pisicuţe, plic, cheie (a inimii), căţeluş (fidelitate).

În timp, formele se diversifică de aşa manieră încât nu mai au legătură cu simbolurile, creatorii dau frâu liber imaginaţiei, adesea uitând şi rolul mărţişorului de obiect care trebuie purtat. Se ajunge la realizări estetice deosebite, dar şi la kitsch. În sate, obiceiul îşi păstreză discret semnificaţia iniţială, chiar dacă mărţişoarele sunt cumpărate. Treptat nu se mai poartă întreaga lună, ca apoi să fie atârnate în pomul înflorit, ci doar o săptămână-două, însă gestul dăruirii lor, la 1 martie, ca simbol al afecţiunii, rămâne”, spune muzeograful Carmina Maior.

Mărţişorul, astăzi. De la hornarii şi florile lucrate manual la icoanele cu şnur alb-roşu

Astăzi, prea puţini sunt cei care mai fac mărţişoare adevărate, migăloase, muncă de un an întreg pentru bucuria dintr-o singură zi. Oana Popescu face mărţişoare de ani de zile, iar munca pentru anul următor începe imediat după 8 martie. Printre clienţii ei se numără inclusiv străini, curioşi să afle legenda micii bijuterii cu şnur alb-roşu.

„Începem de săptămâna viitoare şi tot anul le facem, le pregătim, un an de zile lucrăm, sunt modele diferite, sperăm să fie vremea frumoasă, să putem să vindem liniştiţi. Ne inspirăm din natură – flori, animăluţe, iar ca materiale folosim lut, pastă modelatoare care se modelează, se întăreşte în timp dar nu devine casantă. Se caută floicele şi animăluţe, dar prima dată simbolurile – trifoiul, hornarul. Am avut parte şi de străini la care le explicăm ce înseamnă mărţişorul în România, aseară am avut două fete portugheze”, povesteşte Oana Popescu.

Pe lângă mărţişoarele tradiţionale, lucrate manual, tarabele sunt pline de accesorii devenite mărţişoare ad-hoc, prin ataşarea şnurului tradiţional. De la broşe la coşuleţe, jucării de pluş sau brelocuri, kitsc-ul şi tradiţia stau pe tarabe alăturate, pe aceeaşi alee de promenadă.

Gabi Stoica are la vânzare tot felul de mărţişoare, din cele fabricate industrial. Printre ele, şi o ofertă cel puţin neobişnuită. Dintr-un coş, Isus Hristos ne priveşte de sub celofanul peste care cineva a capsat un şnur alb cu roşu. Lângă el, Maica Domnului, într-un nou trend, de sezon, cel al mărţişorului religios. Gabi zâmbeşte când îl întrebăm dacă e tocmai normală asocierea asta, cu sfinţii coborâţi pe tarabă şi apoi prinşi cu şnur vesel la piept.

„Nici eu n-am înţeles de ce mărţişor religios, sunt simplu angajat. Dar se caută, mi-a luat cineva 20, şi diferite modele, nu numai un anumit model. Şi mie mi s-a părut ciudat când am văzut prima dată, dar m-am obişnuit”, spune Gabi.

Bucurie sau obişnuinţă?

Ca în fiecare an, toată lumea cumpără mărţişoare. Unii, cu bucurie, cei mai mulţi, din obişnuinţă. „Acum e formalitate, mult, mult comerţ, dar trebuie, că e ceva frumos. Eu aştept mărţişorul tip broşă şi îl port, iar sentimentul e de bine, de împlinire, că e primăvară, e prima zi şi e tare frumos”, spune zâmbind Geta Ivan, o bunicuţă ieşită la târguit de mărţişoare pentru nepoţelul ei.

Pentru cei mai mulţi, în primul rând contează preţul. „Mă uit pentru copii la mărţişoare mai ieftine, că mai am nişte nepoţei- S-a păstrat la noi la ţară tradiţia, copiii se bucură, duc doamnei învăţătoare, profesoarelor, se bucură”, spune Ana Maxim, o femeie venită la cumpărături dintr-un sat din zona Sibiului.

Tradiţii şi superstiţii în prima zi a primăverii

Prima zi de primăvară este cea a Cuvioasei Eudochia, rămasă în credinţa populară ca şi Baba Dochia. În tradiţia populară, ziua se ţine pentru sporul semănăturilor, apărare de boli, să aibă fetele, noroc şi să n-aibă soacre  rele. În această zi se face clacă de tors, se seamănă bobul şi se culeg flori ca să scoată cloştile pui mulţi.

Se spune că dacă este lună nouă se scutură ce s-a semănat iar dacă plouă va fi an bogat. Gravidele o ţin pentru a avea copii sănătoşi şi frumoşi.

Vă mai recoamandăm:

Poliţiştii vor „amenda“ şoferiţele cu mărţişoare şi flori

Şoferiţele care se vor afla, mâine, în trafic vor fi trase pe dreapta, de către poliţişti. Dar nu pentru a primi vreo amendă, ci pentru a primi câte o floare şi un mărţişor cu ocazie zilei de 1 Martie.

FOTO Ultima strigare: „Luaţi mărţişorul de un leu!“

Piaţa mărţişoarelor este în regres în ultimii ani. Tot mai puţine simboluri ale primăverii îşi găsesc cumpărători.

Muzică pe toate gusturile la Festivalul Internaţional "Mărţişor"

Artişti din peste 20 de ţări vor evolua la Chişinău în cadrul celei de-a 48-a ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică „Mărţişor”, care va fi inaugurat pe 1 martie la Palatul Naţional „Nicolae Sulac”. Ministrul Culturii Monica Babuc a comunicat, într-o conferinţă de presă, că ediţia din acest an prezintă 49 de spectacole muzicale de toate genurile, 21 dintre care vor fi susţine pe scenele din diferite raioane ale ţării.