Expunerea la soare, responsabilă de cea mai răspândită formă de cancer. Sfaturi utile pentru protecţie
0Vara care tocmai stă să înceapă ne va aduce, aşa cum era de altfel de aşteptat, o nouă şi lungă perioadă în care soarele şi căldură îşi vor exercita dominaţia. În aceste condiţii, va trebui să acordăm o atenţie sporită protecţiei pielii.
Cei care se întreabă de ce să facă acest lucru, ba chiar insistent, nu ştiu că, potrivit statisticilor medicale de ultimă oră, cancerul de piele a devenit cea mai comună formă de cancer. Mai mult, rata incidenţei acestuia creşte mai repede decât în multe alte cazuri de cancer.
Pe scurt, în fiecare an, peste 22.000 de europeni mor răpuşi de cancerul de piele. Medicii avertizează că în acest moment numărul total al cazurilor de cancer în Europa depăşeşte pragul a 3,5 milioane de subiecţi.
Cancerul de piele ia naştere din înmulţirea dezorganizată a celulelor care produc pigmentul din piele (specialiştii vorbesc despre melanocitele care produc melanina).
Conform medicilor dermatologi, melanomul e cel mai letal tip de cancer de piele.
Datele seci spun că aceste cancere cutanate au o proporţie de doar 4% din totalul tipurilor de cancer, dar rata lor de mortalitate e absolute impresionantă: 80 – 85%. Practic, din clipa diagnosticării cei bolnavi mai au de trăit în marea lor majoritate între şase şi nouă luni.
Călin Giurcăneanu, preşedintele Societăţii Române de Dermatologie, explică acest lucru prin faptul că tumora de acest tip ”este extrem de agresivă şi încearcă în permanenţă, prin toate căile posibile şi imposibile, folosind întreaga structură a corpului uman, să se împrăştie”.
Mai mult, celulele maligne au învăţat să se apere foarte bine, tratamentul cu imunostatice, citostatice şi chiar interferon dovedindu-se de cele mai multe ori inficiente.
”Cea mai bună metodă de a lupta contra melanomului e aceea de a îl preveni. E cea mai bună opţiune”, precizează acelaşi Călin Giurcăneanu. El adaugă că nu trebuie să tratezi niciodată cu superficialitate melanomul. Iată de ce medicii dermatologi recomandă cu insistenţă ca fiecare dintre noi să-şi observe trupul la şase – opt luni şi să meargă la doctor atunci când acesta înregistrează schimbări. ”Melanomul nu doare niciodată. Rareori mai prezintă iritaţii în jurul lui, dar nu e o regulă”, adaugă Călin Giurcăneanu.
Acelaşi medic spune că depistat în fază iniţială melanomul poate fi cu uşurinţă îndepărtat printr-o operaţie chirugicală, care nu prezintă apoi obligaţia vreunui tratament, viaţa continuînd absolut normal.
Cremele de protecţie solară, la mare căutare
Iată de ce, înaintea debutului noului sezon estival fiecare dintre noi ar trebui „să ne fotografiem” propriul corp. Fiindcă soarele va fi la fel de puternic şi la Bucureşti, şi la Mamaia, şi în Munţii Parâng.
Medicii dermatologi au observant că creşterea turismului de litoral din ultimii ani sau migraţia spre zone însorite au devenit două dintre cauzele cele mai des întâlnite atunci când se vorbeşte despre creşterea cazurilor de cancer de piele.
În România, spun ei, predomină oamenii cu două tipuri de piele, blond-şaten şi brun. Cei din prima categorie trebuie să ştie cum să-şi protejeze cât mai bine pielea de radiaţia ultravioletelor. Rămân la mare căutare cremele de protecţie solară cu un coeficient cât mai ridicat de SPF (Sun Protection Factor), dar şi sfaturile vechi care spun că în zilele toride de vară e mult mai bine să te protejezi de soare în intervalul 10.00 – 16.00.
De asemenea, bebeluşii şi copiii mici trebuie să se bucure de o atenţie sporită, ba chiar şi de utilizarea hainelor cu protecţie solară, din ce în ce mai căutate în ultimii ani.
40% dintre europeni se proteajează doar în perioadele de risc maximal
Aceiaşi medici dermatologi adaugă că fototoxicitatea poate produce de asemenea şi alt tip de efecte, cum ar fi alergiile solare sau fotoîmbătrânirea, ce atrage după sine sporirea ridurilor şi deshidratarea pielii şi a feţei.
Interesant e că cei mai mulţi dintre noi ştim, conform aceloraşi statistici că putem avea problem expunându-ne la soare. Cu toate acestea, 40% dintre europeni se proteajează doar în perioadele de risc maximal, 27% o fac doar în vacanţă, în timp ce 13% recunosc că nu iau nici un fel de măsuri de protecţie.