Exagerăm cu antibioticele și asta ne omoară

Rezistența la antimicrobiene - RAM – reprezintă una dintre amenințările tot mai mari la adresa sănătății publice și a asistenței medicale moderne, atrag atenția specialiștii. Un articol publicat în revista Lancet Global Health se precizează că RAM este în spatele a peste un milion de decese, în 2019.

La realizarea studiului au participat aproape 80 de specialiști coordonați de oameni de știință de la Școala de Medicină a Universității din Washington, de la Oxford Center for Global Health Research şi de la Center for Tropical Medicine and Global Health. Aceștia au raportat estimări la nivel național și reginonal ale cazurilor de decese produse de RAM. Au fost examinați 23 de agenți patogeni bacterieni și 88 de astfel de combinații și s-au folosit date colectate din 53 de țări europene, toate fiind parte a Organizației Mondiale a Sănătății.

Monitorizare, igienă, vaccinare

Conform analizei, în 2019, s-ar fi înregistrat peste un milion de decese legate de cele 11 sindroame infecțioase cu efecte letale luate în considerare de grupul de cercetare, 0,9 milioane fiind corelate ulterior cu agenți bacterieni rezistenți la antibiotice.

Șapte agenți patogeni au fost considerați responsabili pentru circa 457.000 de decese, bacteriile Escherichia coli și Staphylococcus aureus fiind printre cele mai semnificative amenințări.

''Nivelurile ridicate de rezistență pentru diferiți agenți bacterieni și combinații de agenți patogeni și medicamente evidențiază faptul că rezistența la antimicrobiene reprezintă o provocare serioasă și o amenințare tot mai mare pentru sănătatea publică. Sperăm că munca noastră va stimula adoptarea de contramăsuri adecvate. Printre acestea, sugerăm spre exemplu posibilitatea adoptării unui sistem eficient de monitorizare, îmbunătăţirea nivelului de igienă și extinderea posibilităților de acces la vaccinuri'', au conchis autorii.

Infecțiile asociate actului medical, subdiagnosticate

Rezistența împotriva bacteriilor este bineștiută în ultimii ani, subliniază dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecțioase, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase ”Prof.dr. Matei Balș” din București. ”Rezistența la antimicrobiene este într-o creștere mai mult decât dinamică. Lucrul acesta se întâmplă pentru că nu există un management foarte clar pentru folosirea antibioticelor, ele sunt folosite ”după ureche” de multe ori. Sunt folosite antibiotice de vârf atunci când nu este nevoie și astfel apar germeni multirezistenți care au, din păcate, tot mai puține soluții terapeutice”, a explicat dr. Marinescu.

Și dacă vorbim despre infecții asociate actului medical – acele infecții intraspitalicești care există peste tot în lume – cu atât mai mult sunt greu de tratat, adaugă medicul infecționist. ”Este motivul pentru care și noi derulăm în momentul de față un program în colaborare cu norvegienii care se referă exact la infecții asociate actului medical și la rezistența antimicrobiană care este într-o creștere tot mai mare. Cele două aspecte sunt legate”, mai spune directorul medical.

Concret, aceste infecții trebuie mai întâi identificate pentru că, marea problemă este că avem o subdiagnosticare: ”Și atunci, este greu să te gândești la politici de a le combate, cât timp nu ai foarte clar dimensiunea fenomenului. În momentul în care ai această identificare te poți gândi mai departe la măsuri. Iar legat de rezistența la antibiotice, aici este clar că oricât ți-ai dori să vii cu noi antibiotice care să combată aceste bacterii, e imposibil să o faci dacă nu pleci de la folosirea cât mai corectă și judicioasă a acestor antibiotice. Toți suntem implicați: faptul că antibioticele se pot lua fără prescripție de la medic, că medicul le prescrie cu ușurință în unele cazuri și exagerări se întâmplă și în spital. Și în spital ele se acordă uneori cu mare ușurință, nu sunt dozele corecte, nu se aleg antibioticele corespunzătoare. Trebuie prudență la administrarea de antibiotice pentru că, din păcate, pe lângă această rezistență mai sunt  și reacțiile adverse. Și aici vă readuc aminte de pandemia prin care tocmai trecem și în care consumul de antibiotice a fost foarte mare. Lucru care nu are nicio logică științifică cât timp vorbim de o infecție virală. Se întâmplă și în cazul gripei și în cazul altor infecții virale”, atrage atenția dr. Marinescu.