Epidemia de rujeolă evoluează cu paşi repezi. România se apropie de 10.000 de cazuri la nivel naţional

România se apropie vertiginos de pragul critic de 10.000 de îmbolnăviri cu rujeolă, boală care a provocat şi 34 de decese la nivel naţional, cele mai multe în judeţul Timiş, aflat în top şi din punct de vedere al numărului de cazuri depistate de medici.

Concret, potrivit ultimei raportări de la Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), au fost confirmate 9.539 de cazuri de rujeolă la nivel naţional, 118 din ele fiind depistate în ultima săptămână. În ceea ce priveşte distribuţia cazurilor pe judeţe, cele mai multe s-au înregistrat de la debutul epidemiei în judeţul Timiş, respectiv 1228, în Caraş-Severin, cu 1111 şi în Arad, cu 1014 cazuri. 

La pol opus, cele mai puţine cazuri au fost înregistrate în judeţele Vrancea, Constanţa şi Maramureş. Referitor la cele 118 cazuri depistate de medicii specialişti, acestea s-au ivit în judeţe precum Neamţ, Braşov şi Harghita, potrivit statisticii Ministerului Sănătăţii. 

De departe, cea mai afectată categorie este cea a micuţilor cu vârste cuprinse între 1 - 4 ani, dar şi cea a bebeluşilor care au sub un an. Mai exact, 1820 de micuţi care au sub 12 ani au fost afectaţi de boală, în timp ce 3.717 se încadrează în categoria de vârstă 1 - 4 ani. Următoarea categorie de vârstă în rândul căreia rujeola a provocat un număr mare de îmbolnvăriri este cea a copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 şi 9 ani. 

La grădiniţă e cel mai mare pericol

„La grădiniţă e cel mai mare pericol, asta pentru că ei sunt cei mai expuşi la boală. Şi copiii trecuţi de cinci ani sunt în continuare în pericol, dar sper că mare parte din restanţieri au fost recuperaţi, s-a vaccinat în această perioadă pe bandă rulantă”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul de familie Gindrovel Dumitra, membru al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF). 

„Grosul a trecut. În zonele de focar - Timiş, Arad, Caraş-Severin, mai pot exista câteva cazuri individuale, izolate. Sunt în risc judeţele care au avut puţine cazuri, dar acestea ar putea fi afectate în toamnă, asta pentru că în curând copiii nu vor mai merge în colectivitate. Prin urmare, este bine că Ministerul Sănătăţii va împinge rezervele de vaccinuri spre judeţele care n-au fost foarte afectate”, a explicat şi un epidemiolog, adăugând că pneumonia neglijată, ca şi complicaţie a rujeolei, poate duce la septicemie şi insuficienţă renală, în anumite cazuri.

Totuşi, faţă de primele luni din an, când medicii de familie nu aveau acces la vaccinul necesar, acum aceştia dispun de cantităţi suficiente de vaccin ROR (rubeolă, rujeolă, oreion). „Şi părinţii, care iniţial erau sceptici, au început să-l solicite”, a mai spus specialistul. 

Ce prevede proiectul Legii vaccinării

Părinţii pot ajunge în faţa instanţei sau chiar să plătească amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei dacă refuză să-şi vaccineze copiii fără un motiv medical. 

Concret, ultima versiune a legii vaccinării chiar asta prevede: informarea în etape a părinţilor de către medici şi alte autorităţi, pentru ca persoanele care ezită sau care se opun imunizării să fie determinaţe, prin argumente ştiinţifice, să îşi vaccineze copiii. Recent, Italia, a doua ţară lovită de epidemia de rujeolă, a decis să condiţioneze înscrierea în colectivităţi de imunizare.