Educaţia sexuală în şcoli a adus războiul în Senat. În ce încurcătură i-a pus preşedintele Iohannis pe aleşi

Educaţia sexuală în şcoli a iscat din nou dezbateri aprinse, de această dată în Senat. După ce textul legii a fost trimis la reexaminare de către preşedintele Klaus Iohannis, proiectul a încăierat chiar şi partidele din coaliţie.

Preşedintele a cerut reexaminarea legii şi a atras atenţia că în forma actuală, Parlamentul a înlocuit termenul de „educaţie sexuală” cu „educaţie sanitară” şi a condiţionat participarea elevilor la ore de acordul scris al părinţilor. La dezbaterea din Senat, reprezentanţii PNL şi UDMR au refuzat să ia cuvântul. Disputa s-a purtat între USR-PLUS, pe de o parte, şi PSD şi AUR , de cealaltă parte. Plenul Senatului urmează să dea un vot final pe legea dezbătută cel mai probabil săptămâna viitoare.

Unii aleşi susţin că „educaţia sexuală” poate fi extrem de dăunătoare. Senatorul PSD Titus Corlăţean critică expunerea de motive a legii. „Vă citez între măsurile care trebuie puse în practică la copilaşii între 0 si 4 ani. La secţiunea «sexualitate», citez: bucuria şi plăcerea de a atinge propriul corp. Acest tip de mizerie, ca părinte şi - mai nou - ca bunic, care am nişte responsabilităţi în viaţa socială şi de familie, mie îmi generează o reacţie profund contra unei astfel de modalităţi şi ideologii neomarxiste de a impune călcarea în picioare a inocenţei copiilor noştri. Şi punct”, a spus senatorul PSD Titus Corlăţean. 

„Creierul supersexualizat“ 

Mircea Dăneasa de la AUR a avut o declaraţie care a stârnit amuzamentul celor din plen: „Omul modern - spun neuroştiinţele, nu eu - are creierul supersexualizat datorită dezvoltării premature a sinapselor sexuale. Şi asta e ştiinţă, nu ideologie. Atunci când sinapsele sexuale se dezvoltă, creierul omului nu mai este apt pentru studiu”.

La rândul lui, Ştefan Pălărie, senator USR-PLUS, a făcut o dezvăluire: „Sunt aici în sală colegi senatori care în culisele discuţiilor mi-au spus: Eu ştiu că am greşit cu copiii mei. Nu am vorbit deloc cu ei despre tema asta şi acum regret, dar nu pot să votez altfel”. 

În cuvântul lui, senatorul USR-PLUS Irineu Darău a arătat că lipsa educaţiei în şcoli are efecte imediate asupra tinerelor. „Avem cel mai mare număr de mame minore din Europa, avem cel mai mare număr de tineri infectaţi cu HIV din Europa, avem cea mai tânără bunică din lume, de doar 23 de ani, cea mai mare incidenţă de cancer de col uterin. Aproximativ 700 de femei sub 15 ani, în fiecare an, devin mame”, a arătat, de la tribuna Senatului, senatorul USR-PLUS Irineu Darău.

Replica unui ales PSD a venit imediat. „Legat de nefericitele fetiţe care sunt în situaţia de care aţi spus: dacă aveaţi un studiu aţi fi văzut că multe dintre ele nu sunt incluse în sistemul de educaţie, nu merg la şcoală. Şi atunci poate mai bine ne gândim la alocaţii, poate mai bine ne gândim la creşterea salariilor profesorilor. Poate găsim motivaţii să aducem oamenii la şcoală şi acolo să îi educăm”, a punctat Lucian Romaşcanu, senator PSD.

La rândul său, senatorul neafiliat Diana Şoşoacă a susţinut că în educaţia sexuală a copiilor trebuie să se ţină cont de anumite standarde. „Contează foarte mult educaţia sexuală, dar contează cum o faci şi pe bazele a ce faci (...). Este foarte important şi după adoptarea acestei iniţiative legislative care vor fi normele care vor impune educaţia sexuală. Nimeni nu poate să anuleze dreptul părinţilor de a apăra minorii. Copiii nu au discernământ, copiii trebuie să fie apăraţi, Codul civil spune că părintele decide pentru copilul său”, a precizat Şoşoacă. 

Numai Bulgaria ne depăşeşte la numărul de mame minore 

România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria, la rata de naşteri în rândul mamelor adolescente, arată un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociaţia SAMAS în România. Potrivit autorilor studiului, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul aceloraşi familii de la o generaţie la alta, împreună cu precaritatea economică, socială şi de sănătate. Potrivit studiului, în 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% faţă de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi Nord-Est, unde creşterea a fost de 11%.

Studiul citat a descoperit o tânără care, la 19 ani, a născut deja şase copii. Sub vârsta de 15 ani există mame care au deja doi sau chiar trei copii. Ceea ce înseamnă o primă sarcină avută la 13 ani. Şocante sunt şi vârstele primelor experienţe sexuale. Doar în eşantionul studiat de tinere care au născut sau sunt însărcinate la vârsta adolescenţei, cel puţin o fată a mărturisit că a început la 9 ani, iar fiecare a cincea înainte de a împlini 15 ani. 

Relevant este şi cazul Rifcăi Stănescu, o femeie din judeţul Vaslui care a devenit cea mai tânără bunică din lume, la doar 23 de ani. Tânăra a născut la vârsta de 12 ani şi spune că şi-a dorit toată viaţa ca fiica ei să nu ajungă în aceeaşi situaţie. Lucrurile nu au stat deloc aşa, iar Maria, fata Rifcăi, a născut chiar mai devreme decât mama sa, la vârsta de 11 ani.