Dr. Beatrice Mahler: „Descoperim noi patologii secundare post-COVID-19”
0Mulţi dintre pacienţii care trec prin infecţia cu SARS-CoV-2 rămân cu sechele importante. Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului Naţional de Pneumoftiziologie ”Prof.dr. Marius Nasta” din Bucureşti, explică despre ce este vorba.
Mulţi dintre pacienţii care trec prin infecţia cu SARS-CoV-2 rămân cu sechele importante. ”Nu doar sechele respiratorii post-COVID-19, ci şi sindroame neurologice. Cred că suntem la începutul descoperirii unor noi patologii secundare. Sunt pacienţi care nu au avut neapărat forme severe, dar care dezvoltă tulburări endocrine, sindroame anxioase, tulburări de sensibilitate”, atrage atenţia dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, managerul Institutului Naţional de Pneumoftiziologie ”Prof.dr. Marius Nasta” din Bucureşti,
”Vindecarea se face printr-o cicatrice”
Specialistul mai spune că dispneea şi insuficienţa respiratorie sunt simptomele existenţei sechelelor pulmonare. ”În plămâni avem două teritorii: unul alveolar, săculeţii de aer care au în momentul fazei acute nişte proteine care în majoritate se resorb. Dar, dacă leziunile sunt intense, vindecarea oricărui proces inflamator se face printr-o cicatrice, printr-o fibroză. Atunci când inflamţia este extinsă, chiar dacă o parte din proteinele acestea sunt resorbite, o parte rămân în alveole şi cicatricea care se formează presupune pierderea capacităţii funcţionale a plămânului. Pentru totdeauna”
Un alt aspect pus mai recent în evidenţă, adauă medicul pneumolog, este modificarea permeabilităţii vaselor la nivel pulmonar. ”La examinările RMN s-a constatat că, deşi la radiografie plămânii nu păreau afectaţi, nu toate vasele care au suferit procese de tromboză redevin permeabile. Prin urmare, chiar dacă alveola este liberă de orice material proteic, oxigenul care ar trebbui să ajungă însâne, nu poate să ajungă, pentru că vasul respectiv îşi pierde funcţia”, a mai spus medicul.
Specialistul mai spune că pacienţii ar trebui să intre într-un program de recuperare permanentă post-COVID-19 după ce se externează. ”Externarea se face în funcţie de capacitatea pulmonară şi toleranţa la efort. Sunt pacienţi care se pot recupera foarte rapid dacă afectarea pulmonară nu e mare, dar avem pacienţi care, după ce se vindecă de COVID apare decesul. Această a doua categorie de pacienţi de regulă nu ajung acasă, ci într-o secţie de pneumologie, unde să fie trataţi simptomatic. Nu ştim dacă eficienţa este pe termen lung. Acesta este un alt motiv pentru care eu cred că vaccinul este o soluţie”, consideră medicul.
Dr. Mahler dezvăluie că are pacienţi care sunt internaţi de două săptămâni şi sunt încă pe două surse de oxigen. ”Am avut pacienţi negativ SARS-CoV-2 care au stat o lună în spital sau mai mult şi pacienţi care au revenit la spital. Zonele de fibroză se pot suprainfecta foarte uşor cu bacterii. Când nu ai fost bolnav de plămâni şi te trezeşti dintr-o dată că nu poţi respira sau că te îmbolnăveşti la orice adiere de vânt, că nu te poţi îmbrăca singur sau alimenta, este foarte frustrant”, a conchis medicul.