„Din doi săraci nu faci unul bogat”. Primăriile de la sat, în situații imposibile după „eficientizare”

Reforma administrativă care impune reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi din primării și consilii județene pune primăriile din mediul rural în situația de a nu-și mai putea desfășura activitatea cu respectarea legii, acuză primarii.

Eficientizarea aparatului public local, un rezultat la care ar trebui să se ajungă prin aplicarea OUG nr. 7/2026, pune mulți primari în situații greu de rezolvat. Oricât se caută soluții pentru a se îndeplini obligația reducerii cu 30% a numărului maxim de posturi (dar nu mai mult de 20% din numărul de posturi ocupate), cum funcționarii sunt de multă vreme „omul și postul”, de oriunde ai tăia nu e bine.

Procesul de „eficientizare” trebuie să se încheie până la 1 iulie 2026, multe primării au aprobat deja ajustările în cadrul consiliilor locale, însă discuțiile și dezbaterile despre „cum ne descurcăm după” sunt abia la început. Speranța multora este că „picarea” în instanță a ordinelor de prefect prin care s-a impus numărul de posturi de ajustat, așa cum s-a întâmplat deja la Covasna, ar putea să salveze și în restul țării funcționarii de la concediere și primăriile de la haos.

Nu este o soluție nici să nu pui în aplicare OUG 7/2026, cum au încercat „s-o scalde” unii primari prin metoda picării la vot a hotărârilor prin care s-a decis reorganizarea, iar asta pentru că legea vorbește despre consecințe clare: nu mai primești bani din cotele defalcate din impozitul pe venit și alte fonduri de echilibrare a bugetelor locale, or cele mai multe primării mici nu reușesc nici măcar să plătească salariile funcționarilor din ce încasează de la contribuabili, nemaivorbind de investiții.

Și atunci ce faci? Renunți la angajații „neesențiali” – iar muncitorii au fost primii vizați -, sau îi convingi să se mulțumească nu cu normă întreagă, ci cu jumătate de normă, sau înființezi post pe care să-l plătești de la capitolul „Cultură”, exceptat de la tăieri, dacă nu-l aveai, sau îi iei asistentului social (și acesta plătit separat de la capitolul „Asistență socială”, deci exclus din totalul la care se aplică procentul de tăiere) din ce alte atribuții mai primise de-a lungul anilor, tot din necesitatea de a acoperi domenii ale nimănui, și-l lași să facă doar asistență socială, sau…

Sunt, în esență, „artificii”, soluții de avarie. Iar primarii explică și de ce au fost nevoiți să caute portițe în lege: pentru că au mai trecut printr-o reducere a schemei de personal de 10% și pentru că nu toate primăriile „gem de oameni”, ci în foarte multe sunt omul și domeniul.

„Vă dau un exemplu. Într-o localitate, X, o comună cu 3.000 de locuitori, primăria funcționa cu, hai să zicem, 16 oameni din 20, așa cum era legea până acum. În cei 16, primarul avea asistent social care, datorită faptului că nu avea doar atribuții de asistență socială, nu era plătit de la capitolul „Asistență socială” și intra în calculul celor 16. De ce? Pentru că, pe lângă asistență socială mai ținea și urbanismul, mai răspundea și de mediu sau de altceva, pentru că în comunele mici nu răspunde de o singură problemă. .La fel, bibliotecarul. Bibliotecarul care, în mod normal, e bibliotecar și este plătit de la „Cultură”, pentru că îi dădea și atribuții de ISU, de altceva, iintra în cei 16. Acum, când au venit restrângerile astea bugetare, comuna respectivă s-a gândit bine și a zis: stai puțin, că pe fiecare îl las să-și facă treaba lui, nu-i mai dau și alte atribuții, și nu mai intră în cei 14 care trebuie să rămână. Asta înseamnă evitare? Eu mă gândesc că înseamnă, până la urmă, o respectare a legii”, explică primarul comunei Bobicești din județul Olt, Ilie Chitez.

Spune că este unul dintre primarii care, într-adevăr, le-au trasat bibliotecarilor și alte sarcini.

„Eu sunt unul dintre primarii care am făcut lucrul ăsta. În momentul când îmi ia din oameni, eu trebuie să fac aceleași atribuții. Mie nu mi-a scăzut din atribuții. Adică la legea mediului nu mi-a zis că nu mai am obligația să am om care să răspundă numai de mediu. Or, cumva, ca să duc la îndeplinire, am făcut în așa fel încât în orele acelea libere, că a scăzut și numărul de copii, nu mai sunt așa mulți clienți la bibliotecă, să facă și altceva, și atunci am făcut ce cred eu că era mai bine. Acum, dacă legea spune că pe bibliotecar trebuie să-l las acolo să stea chiar dacă are doar două cărți pe zi, așa fac ca să respect legea”, a adăugat primarul.

Consecința va fi că funcționarii care, astfel, scapă de disponibilizare vor avea și mai multe atribuții, preluând și ce altceva făceau asistentul social și bibliotecarul. Impactul real nu se va simți acum, ci anul viitor, crede primarul Ilie Chitez, după ce va apărea și noua lege a salarizării. „În momentul când vor vedea că salariile, pe care noi le avem blocate din 2019, vor rămâne la același nivel, or să plece. Dar până atunci o să mai avem un șoc, anume acela că nu sunt plătite orele suplimentare. Când e Cod galben trebuie să facem permanență și tot din cei 16, acum 14, vor face asta. Oamenii ăștia făceau ore suplimentare, erau neplătite, mai mult de jumătate din ele nici nu puteam să le compensez cu timp liber că nu mă puteau să-și facă lucrările pe care aveau să și le facă, și atunci ei munceau benevol. Ei, deja ne-au anunțat funcționarii că să ne cam luăm gândul să-i mai punem de serviciu al Cod Roșu și al Cod galben”, a evidențiat primarul o altă situație.

Nici să unești două comune mici, vecine, nu este o mare economie, crede primarul, pentru că 1 milion de lei vechi nu sunt bani de investiții. În plus, „a garantat cineva că prin unirea a două comune vom avea fonduri pentru investiții? Nemăsurate sau măcar un procent mult mai mare decât economia asta?”, întreabă primarul.

Obligați să nu respecte legea

Primarul mai atrage atenția că astăzi primăriile sunt, tot din cauza constrângerilor bugetare, puse în situația să încalce constant legea, pentru că o mulțime de acte normative impun personal specializat pentru a gestiona un anumit domeniu, dar instituția nu-și permite să angajeze. Ar fi nevoie, de exemplu, de minimum doi asistenți sociali. Primăriile, multe, nu-i au. Din calculul făcut în cadrul Asociației Comunelor din România (ACOR), pentru a răspunde tuturor acestor exigențe ar fi nevoie de 53 angajați. „Cu această listă ar trebui să mergem la ministru, sau la primul ministru, și să-i întrebăm pe care să nu-i avem”, adaugă edilul.

„La ora actuală, cu 14 funcționari suntem la limita de a funcționa, având în vedere legea achizițiilor publice și toate legile care țin de investiții. De ce lucrul ăsta? Într-o investiție, cei care centrează nu trebuie să dea și cu capul. Pentru o licitație am nevoie de cinci și nu au voie să mai participe de-a lungul investiției la alte proceduri, la plăți sau la recepție. Eu trebuie să am cinci persoane desemnate care să nu mai umble la investiție și alte cinci care să participe la recepție. Între primii cinci și următorii cinci nu ar trebui să se regăsească contabilul, care face plățile, primarul și viceprimarul. 14 fără 3 fac 11. Eu sunt undeva la limită. Pot să-l folosesc pe bibliotecar? Pot să folosesc asistentul social? Fiecare are studii specifice, în zona lor. Și eu dacă aș fi asistent social sau bibliotecar aș spune: dom primar, nu mă pune pe mine unde nu mă pricep. Pune-mă unde mă pricep și acolo fac treabă cât doi, dar nu mă pune în zona economică, nu mă pune în zona de recepție”, a mai punctat primarul.

Măsuri de eficientizare, pe de altă parte, pot fi adoptate, este convins edilul. Primarii din ACOR au propus, de exemplu, reducerea numărului de consilieri locali, care încasează lunar până la 10% din indemnizația primarului pentru participarea la ședințe. „Să ai 11 consilieri într-o comună cu 800 de locuitori e mult totuși”, a punctat primarul. Același lucru se întâmplă la Consiliul Județean, a mai arătat edilul.

Sunt, pe de altă parte, „o grămadă” de servicii deconcentrate la care nu vorbim de indemnizația de primar, ci „de cel puțin două ori mai mari sunt salariile lor”. Sunt o armată de oameni și în inspectoratele școlare, sunt armate de funcționari în agențiile regionale de dezvoltare unde în anii în care se accesau fonduri SAPARD, iar digitalizarea era doar un vis, lucrau în toată instituția câți funcționari sunt astăzi într-un birou, mai semnalează Chitez. „Acolo e economia, dacă vor să facă economie”, a mai adăugat primarul.

„Noi suntem sub numărul necesar pentru exercitarea atribuțiilor pe care le avem stablite prin lege”

„Eficientizarea” de 30% din numărul total de posturi, impusă peste precedenta de 10%, în condițiile în care și așa normarea pentru primăriile rurale era deja mult sub cea de al orașe și municipii, va împiedica primăriile să mai funcționeze optim.

„Noi suntem sub numărul necesar pentru exercitarea atribuțiilor pe care le avem stabilite prin lege. Am avut mai multe consultări, dar vreau să vă spun, și o spun cu toată responsabilitatea, la toate aceste consultări premierul a fost singurul care știa, doar spunea ce au de făcut, nu ca să preia din propunerile noastre. Singurul ministru cu care am colaborat excepțional este ministrul Cseke Attila, pentru care am tot respectul”, a întărit președintele Asociației Comunelor din România, primarul Emil Drăghici.

„Reorganizarea administrativ-teritorială trebuie să fie efectiv în funcție de voința locuitorului. Și avem experiența mai multor comune care s-au desprins în 2003-2004 și dezvoltarea lor a fost mult mai bună decât în vechile comune. Or treaba că faci o reorganizare, tot trâmbița de unii sau de alții, este o formă de manifestare a unei voințe fără analiză. Pentru că la nivelul comunelor noi avem o subfinanțare, nicidecum o suprafinanțare. Gândiți-vă la un lucru simplu: din doi săraci faci unul bogat, sau faci unul și mai sărac? Unești două familii sărace. Faci una bogată? Faci una cu mai multe probleme”, crede președintele ACOR.

Arată în schimb și primarul Emil Drăghici către „fel de fel de instituții supradimensionate care chiar se suprapun în exercitarea de atribuții” .

Cât despre propunerile ACOR de eficientizare bugetară, Drăghici amintește de aceea a reducerii numărului de aleși locali. Dacă s-ar reduce cu patru numărul de aleși locali din fiecare localitate ar fi echivalentul costurilor a 500 de comune, arată simulările făcute de ACOR. „Dar nu vrea nimeni, pentru că nu mai are cine să plimbe voturile prin comune. Partidele sunt cele care se opun”, a subliniat Drăghici.

La această dată, ACOR împreună cu sindicatele care apără drepturile funcționarilor din primării au atacat în toată țara ordinele de prefect prin care s-au impus tăierile de personal, iar la Covasna a fost suspendat ordinul. Demersul va continua, a mai precizat președintele ACOR.