Diferenţele dintre malarie şi Ebola. Cum recunoşti cele două boli care pun pe jar autorităţile din întreaga lume
0Alături de tuberculoză şi HIV/SIDA, şi, mai nou, Ebola, malaria face parte din categoria bolilor considerate prioritare de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, deoarece face foarte multe victime. Până în prezent, în România au existat patru suspiciuni de Ebola, toate infirmate.
În trei dintre cazuri, a fost vorba de malarie. Cel mai recent caz care a pus autorităţile pe jar a fost cel al unui bărbat de 60 de ani, recent întors din Nigeria, ţară care pe 19 octombrie a fost scoasă din zona endemică, dat fiind faptul că timp de 42 de zile nu a înregistrat niciun caz nou de îmbolnăvire.
În urma testelor minuţioase făcute de medicii de la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală, Ministerul Sănătăţii a informat că bărbatul din Constanţa nu suferă de febră hemoragică, boală care a făcut deja 5.000 de decese la nivel mondial, ci de malarie, o patologie care are simptome comune cu Ebola. Astfel, bărbatul a fost trimis la Spitalul „Victor Babeş” din Bucureşti, pentru a beneficia de tratamentul corespunzător.
Un alt caz recent este cel al unui bărbat din Galaţi, care s-a întors în România pe 19 octombrie, după ce a lucrat în Guineea Ecuatorială, ţară afectată de epidemia Ebola. Tânărul de 33 de ani era, însă, la a şaptea recidivă, după cum a declarat Oana Grigore, director de comunicare în Ministerul Sănătăţii. Ba mai mult, bărbatul care a fost preluat din Galaţi cu o ambulanţă specială, complet echipată, nici nu a fost dus la Institutul Matei Balş pentru testare, ci a fost luat în primire direct de medicii de la Institutul de Boli Tropicale Victor Babeş.
Alţi doi pacienţi au mai fost suspectaţi de Ebola, după ce au avut simptome similare cu febra hemoragică. Dacă în cazul unuia dintre ei, un inginer de 61 de ani din Ploieşti, s-a dovedit că boala care l-a doborât a fost tot malaria, în cazul celuilalt a fost vorba de infecţie urinară, după cum a explicat profesorul Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului „Matei Balş” din Bucureşti.
Simptomele malariei
Jumătate din populaţia lumii riscă să se îmbolnăvească de malarie, boală care omoară anual peste 600.000 de oameni, cei mai mulţi fiind copii mai mici de 5 ani şi femei însărcinate.
Malaria este o boală cauzată de un parazit care este transmis prin înţepăturile ţânţarilor infectaţi. În corpul uman, paraziţii se înmulţesc în ficat şi apoi infectează globulele roşii din sânge. Simptomele malariei includ febră, dureri de cap şi vomă şi apar de regulă după 10 - 15 zile de la înţepătură.
Dacă nu este tratată corespunzător, malaria poate deveni rapid o boală care ameninţă viaţa. În multe părţi ale lumii, paraziţii au dezvoltat rezistenţă la un unele medicamente împotriva malariei.
Simptomele virusului Ebola
Principalul simptom al virusului Ebola este febra - de unde vine şi numele complet al bolii (Febră Hemoragică Ebola). Pacienţii acuză şi o slăbiciune a corpului, dureri musculare şi ale încheieturilor, migrene, dureri în gât. Următoarea etapă aduce tulburări gastrointestinale - stări de vomă, diaree. Pe piele apar iritaţii şi bube, se instalează blocajul renal şi insuficienţa hepatică. Doar în unele cazuri, hemoragia internă este dublată şi de hemoragie externă. Analizele arată şi o scădere semnificativă a numărului leucocitelor din sânge.
Oamenii pot transmite virusul Ebola cât timp acesta rămâne în sângele şi în fluidele lor corporale. Virusul se transmite inclusiv prin transpiraţie. În testele de laborator, virusul a dispărut din corpul unui bărbat la 61 de zile după infestare.
Perioada de incubare - adică timpul care trece de la infestare până la manifestarea primelor simptome - este cuprinsă între 2 şi 21 de zile.
Tratamente experimentale pentru bolnavi
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), rata de mortalitate în cazul infecţiei cu virusul Ebola este de 90%. Prin urmare, persoanele care s-au îmbolnăvit au slabe şanse de supravieţuire, în condiţiile în care la ora actuală niciunul dintre cele opt tratamente experimentale şi două vaccinuri nu au fost probate clinic.
„Acum o lună, comitetul OMS a validat că este etic să folosim tratamente experimentale în condiţiile în care nimic altceva nu te ajută. Asta nu înseamnă că ele sunt aprobate”, a declarat doctorul Olsavszky, adăugând că nu poate oferi un termen-limită pentru producerea unui vaccin.
La rândul său, profesorul Emanoil Ceauşu, medic infecţionist, spune că tratamentele experimentale au avut rezultate bune. „Sunt convins că ce s-a întâmplat în SUA va ugenta etapele de studii clinice. În situaţii de criză aşa se întâmplă. Este, totuşi, o chestiune ce ţine de bani“, a declarat Ceauşu.
Pe aceeaşi temă:
Raed Arafat: „Şansele ca pacientul din Constanţa să aibă Ebola sunt foarte mici”