Dezavantajaţi la vaccinare. Orăşenii, plimbaţi prin ţară pentru a se vaccina anti-COVID

Mulţi dintre locuitorii marilor oraşe, precum Bucureşti sau Cluj-Napoca, focare de COVID-19 pe tot parcursul pandemiei, trebuie să meargă la vaccinare în alte oraşe pentru că în zonele unde ei locuiesc nu există suficiente centre de vaccinare şi nici vaccin. În acelaşi timp, la ţară medicii caută cu lumânarea pacienţi dornici de vaccinare şi nu-i găsesc

Mulţi dintre românii care vor să se vaccineze în cadrul celei de-a doua etape de imunizare anti-COVID trebuie să fie dispuşi să străbată zeci de kilometri până la cel mai apropiat oraş pentru a-şi primi doza. Este vorba despre locuitori din oraşele mari precum Bucureşti sau Cluj-Napoca, focare de COVID-19 încă de la începutul pandemiei, dar care au mai puţine oportunităţi de vaccinare, comparativ cu oraşele mai mici sau cu mediul rural. 

„Nu avem unde să programăm în Bucureşti sau în jur”

„Prima problemă este că nu avem unde să programăm oamenii în Bucureşti sau în jurul Bucureştiului şi asta este o inechitate foarte mare între cei din Bucureşti şi cei din alte oraşe, care găsesc locuri la ei. Colegii mei din universitate, dar şi de la alte universităţi din Bucureşti sunt frustraţi pentru că cei din alte oraşe, de la universităţi mai mici, care au şi angajaţi mai puţini, şi au fost mai uşor de introdus în sistem, au şi unde să se vaccineze. În Bucureşti, ar trebui să fie mai multe doze de vaccin şi mai multe locuri în care să se poată merge, pentru că degeaba sunt locuri departe în ţară dacă noi nu putem ajunge la ele”, semnalează prof.dr. Marian Preda, rectorul Universităţii Bucureşti. 

Acesta apreciază că, în lipsa unui număr suficient de vacinuri, acestea au fost repartizate cumva egalitar pe tot cuprinsul ţării: „Dar între un judeţ şi un sector din Bucureşti sunt mari diferenţe, în Capitală sunt două milioane de oameni şi sunt judeţe şi de 200.000 de oameni. Pe urmă şi cererea este diferită.”

„Ne-am făcut treaba, dar, deocamdată, degeaba!”

Dacă autorităţile ar fi trebuit să cunoască toate aceste lucruri? „Nu mai comentez. Dar trebuie să spune clar că deşi noi ne-am făcut treaba la timp, deşi lucrurile ni se prezentaseră pe ultima sută de metri, am lucrat şi sâmbătă, ne-am făcut treaba, deocamdată, oarecum degeaba pentru că vor colegii să se vaccineze, dar nu au posibilităţi”, a conchis universitarul.

Astfel, mulţi dintre bucureştenii care au vrut să se vaccineze au ajus pe la centre din judeţele Ilfov sau Giurgiu şi nu numai. „Eu am prins loc la Ploieşti, în Prahova. Şi mă consider norocos, pentru că măcar acolo ajunge trenul. Ştiu un bucureştean care a ajuns la Urlaţi, undeva pe la un centru de la ţară”, mărturiseşte un bucureştean de 52 de ani, care urmează să se imunizeze în prima decadă a lunii februarie. 

La ţară, situaţia pare să stea exact pe dos: au venit vaccinurile, dar nu se găsesc doritorii. La Chincerea, comuna Tomeşti, judeţul Iaşi, de exemplu, unde există singurul centru rural de imunizare, în prima zi, s-au vaccinat doar patru persoane, iar marţi una singură, în timp ce miercuri erau doar doi pacienţi trecuţi pe listele de imunizare.

Ce spun autorităţile

Col.dr. Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare, e explicat ieri că deschiderea centrelor de vaccinare s-a făcut ţinând cont de densitatea populaţiei şi de existenţa persoanelor peste 65 de ani întrucât acestea sunt cele mai vulnerabile. Medicul a confirmat că în acest moment aproape toate locurile de vaccinare sunt ocupate, dar dacă se va constata că în anumite centre activitatea de imunizare este mai scăzută autorităţile vor lua în calcul relocarea respectivului centru în acelaşi judeţ. Totodată, dr. Gheorghiţă a mai spus că intenţioneză deschiderea mai multor centre în ţară, în funcţie şi de cantitatea de vaccinuri pe care o va primi Romania. 

„În acest moment, din data de 15 ianuarie sunt programate 340.573 de persoane, până astăzi la ora 10.00. Prin intermediul Serviciului de call-center au fost programate circa 16% dintre aceste persoane, reprezentând 52.938 de persoane, prin intermediul medicului de familie sau medicului curant - circa 12% dintre aceste persoane, reprezentând 41.463 de persoane, individual sau prin aparţinători - 44% dintre persoane aproximativ, reprezentând 148.056 de persoane şi prin intermediul angajatorilor - 28% dintre persoane, reprezentând aproximativ 98.116 persoane”, a mai spus Valeriu Gheorghiţă. Medicul a adăugat că 51% din persoanele înscrise până în prezent sunt în vârstă de peste 65 de ani.

Cât priveşte numărul dozelor administrate, din 27 decembrie şi până acum, acesta este de 235.239 dintre care 233.288 sunt persoane vaccinate cu prima doză, respectiv 1.951 persoane vaccinate cu doza unu şi doza de rapel. „Astăzi la ora 13:30 erau deja vaccinate 20.303 persoane cu prima doză şi circa 548 de persoane care îşi efectuau doza de rapel”, a mai spus Valeriu Gheorghiţă.  

Directorul OMS cere împărţirea echitabilă a vaccinurilor

Şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, OMS, a spus luni că lumea este la un pas de „o prăbuşire morală catastrofală” în privinţa distribuirii vaccinurilor contra Covid-19 şi a îndemnat ţările şi producătorii să împartă mai corect în toată lumea. Pentru a ilustra cât de mare este inegalitatea, Ghebreyesus a spus că, în timp ce 39 de milioane de doze au fost administrate în 49 de ţări bogate, într-o ţară săracă au fost făcute doar 25 de doze.