Depozitele de deşeuri neconforme vor fi închise
0România mai trebuie să închidă 54 de depozite de deşeuri neconforme, dintre care 15 municipale, fondurile necesare acestor activităţi urmân să fie alocate de la bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu.
"Dacă la începutul mandatului meu erau 68 de depozite de deşeuri neconforme, din care fac parte şi depozitele de deşeuri periculoase, care erau în număr de 40, astăzi au mai rămas de închis 54, din care 15 sunt municipale şi 29 sunt depozite de deşeuri periculoase şi nepericuloase. Asta înseamnă că, până la ora actuală, s-au închis 14 depozite, dintre care unul este depozit de deşeuri periculoase şi restul de deşeuri municipale. Pentru cele municipale vorbim despre trei închideri, urmează să se facă procesul verbal de predare-primire şi notificarea la Comisie (Comisia Europeană, n.r.). Vorbim despre depozitele din Huşi, Bârlad şi Negreşti, toate din judeţul Vaslui. Mai sunt cinci depozite care urmează să fie închise, dar au stadii diverse de închidere: Tuzla (judeţul Constanţa), Municipiul Braşov, Zărneşti (judeţul Braşov), Bulicenii (Vatra Dornei) şi Hârlău (judeţul Iaşi). Există, de asemenea, şapte depozite în care lucrările nici măcar nu au fost iniţiate“, a declarat, joi, la Europa FM, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, citată de Agerpres.
Ministrul Mediului a precizat, totodată, că pentru 12 depozite municipale care se află pe lista celor ce urmează a fi închise vor fi alocaţi 22 de milioane lei din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), "urmând apoi să vedem care va fi modalitatea de recuperare a acestor sume".
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.
România a negociat 36 de condiţionalităţi ex-ante, acceptate de Guvern în anul 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi.
Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie 2017, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu.
Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.
Conform forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze acest Plan, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.