Declaraţiile care au speriat Vestul

Lupta politică din România, care a adus critici vehemente ale cancelariilor occidentale, a fost şi continuă să fie alimentată de declaraţii neinspirate care afectează şi mai mult relaţiile cu UE.

Una dintre primele declaraţii care a atras, nu doar ironii, ci şi critici, a fost cea a proaspăt numitului şef al diplomaţiei în cabinetul Ponta, Andrei Marga. Ministrul român de Externe îl laudă pe Vladimir Putin pentru competenţele sale, în faţa comisiilor de politică externă spunând: „Ar fi bine dacă politicienii de vârf ai Europei ar fi aşa competenţi". Citatul a făcut înconjurul unora dintre cele mai importante ziare din Europa odată cu caracterizările nou-numiţilor în cabinetul lui Victor Ponta. 

Victor Ponta: „Ce, suntem colonie?"

Cea mai gravă reacţie a venit din partea premierului României, Victor Ponta, care, după criticile Berlinului, venite de la însuşi cancelarul Angela Merkel, nu găseşte altceva mai inspirat decât să arunce pe coridoare prin faţa microfoanelor deschise: "Ce, suntem colonie? Ce decide poporul nu poate fi schimbat de nimeni, nici de Băsescu, nici de Merkel".

„Demersurile Guvernului român condus de premierul Victor Ponta şi procedura de destituire a preşedintelui Traian Băsescu sunt inacceptabile", a transmis la începutul lunii iulie, purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert. „Măcar Viktor Orban a avut curajul de a rosti propoziţia «Nu suntem colonie a Occidentului» în piaţa publică", au fost reacţiile câtorva jurnalişti străini care au comparat reacţiile Executivului de la Bucureşti cu replicile vehemente ale Budapestei. Ulterior, Victor Ponta rea­lizează şi recunoaşte că „ieşirea" nu a fost inspirată şi o regretă.

Germania a fost ţara căreia, în negocierea compromisului pe Schengen - aderarea în două etape -, diplomaţia din România îi datorează mult. De asemenea, Germania, ca cel mai important contributor la bugetul UE, are un cuvânt extrem de  greu de spus în configurarea viitorului buget din care Bucureştiul aşteaptă alocări substanţiale prin politica de coeziune şi cea agricolă.  

Crin Antonescu vrea măcar puţină presiune

Reacţii care pot afecta evaluările Comisiei Europene au continuat să apară şi după ce Bruxelles-ul a cerut, în scris, Guvernului Ponta şi clasei politice din România, să ia măsuri în special în privinţa autorităţilor publice care critică decizii ale Justiţiei. Nici nu apucase bine premierul Ponta să transmită în scris preşedintelui Comisiei Europene angajamentul că face sau nu face ce sugera Executivul UE, că de la Palatul Cotroceni, replicile umpleau burtierele televiziunilor şi paginile ziarelor. „A pune în vedere actualei puteri să nu mai facă niciun fel de presiune asupra Justiţiei este o exagerare, cu un cuvânt foarte elegant", a declarat Crin Antonescu la Realitatea TV. 

Bruxelles-ul tocmai îi dăduse aliatului lui Crin Antonescu de la Palatul Victoria o mapă în care era scrisă negru pe alb următoarea frază: „Guvernul României să se angajeze, în special la nivelul autorităţilor publice, că respectă independenţa justiţiei şi că va evita criticile la adresa deciziilor sistemului judiciar".

Antonescu revine: „Eu am vorbit despre aceste lucruri în momentul în care nu deţineam funcţia de acum. Ştim să distingem ce înseamnă presiunea factorului politic asupra Justiţiei şi ce inseamnă discursul public". După care recidivează. Se execută condamnări „inclusiv cea a lui Adrian Năstase care a fost un punct de program, ceea ce nu era foarte firesc", a spus Crin Antonescu, citat de RRA pe 17 iulie. 

"Ce, suntem colonie? Ce decide poporul nu poate fi schimbat de nimeni, nici de Băsescu, nici de Merkel."
Victor Ponta premier al României

"A pune în vedere actualei puteri să nu mai facă niciun fel de presiune asupra Justiţiei este o exagerare."
Crin Antonescu preşedinte interimar al României

"Ar fi bine dacă politicienii de vârf ai Europei ar fi aşa competenţi ca Vladimir Putin."
Andrei Marga ministrul de Externe al României