De la reprezentare la influență reală în modul în care se construiește în România. Arh. Raluca Șoaita, candidat la președinția Ordinului Arhitecților din România
0Arh. Raluca Șoaita, fondator al TESSERACT TESSERACT, singurul birou specializat în infrastructură medicală din România și unul dintre puținele de acest tip din Europa Centrală și de Est, și-a anunțat candidatura la președinția Ordinul Arhitecților din România. Demersul vine într-un context în care dezbaterea despre arhitectură se mută de la reprezentare profesională la capacitatea reală de influențare a politicilor publice și a investițiilor majore.
Cu aproape douăzeci de ani de experiență profesională de management direct și coordonare multidisciplinară a unei practici complexe de arhitectură, orientată către infrastructură critică și proiecte cu impact public major, Raluca Șoaita își construiește programul pe o idee centrală: arhitectura trebuie abordată ca un proces integrat — tehnic, social și strategic — aflat în centrul modului în care se dezvoltă societatea.
„OAR poate deveni o instituție strategică, care să conecteze în mod real mediul privat, administrația, universitățile și cercetarea într-un dialog coerent și constant”, afirmă aceasta.
De la reprezentare la construcții coerente în România
„Problema României nu este una principială, ci la nivel de implementare: proiecte fragmentate și lipsă de coerență între politici, avizare și execuție. OAR trebuie să treacă de la reprezentare la influențarea modului în care se construiește coerent în România”, transmite arh. Șoaita.
În viziunea sa, este critic ca OAR să devină un actor implicat direct în politicile de arhitectură, inclusiv în achiziții publice și în evaluarea proiectelor majore, pentru că astfel deciziile despre mediul construit ar fi mai coerente, mai bine fundamentate profesional și mai apropiate de nevoile reale ale comunităților, reducând fragmentarea dintre strategie, reglementare și execuție.
Arhitectul, actor strategic în dezvoltarea României
Programul Arh. Raluca Șoaita propune repoziționarea arhitectului ca actor strategic în dezvoltarea României, nu doar ca furnizor de servicii tehnice. Arhitectul devine astfel mediator între comunitate, economie și administrație.
Direcția este aliniată practicilor promovate de Architects' Council of Europe, unde arhitectura este tratată ca instrument de interes public, cu impact direct asupra calității vieții și a politicilor urbane europene.
O profesie fragmentată între școală, OAR și practică
Programul semnalează ruptura dintre mediul academic, organizația profesională și practica din birouri, care funcționează adesea separat. „O profesie unită în practică, nu doar în structură” presupune reducerea decalajului dintre formare și realitatea pieței și crearea unor mecanisme reale de colaborare între universități, OAR și mediul profesional.
De aceea, Arh. Raluca Șoaita vizează grupuri de lucru pe teme precum digitalizare, patrimoniu, achiziții și onorarii, dar și reafirmarea ideii că arhitectura nu este o practică individuală: lucrul în echipă și responsabilitatea comună sunt esențiale.
O profesie reconfigurată, care „nu te lasă singur”
Un alt element important este integrarea tinerilor arhitecți în profesie, unde Arh. Raluca Șoaita identifică un risc major: izolarea profesională în primii ani de carieră. Soluțiile propuse includ mentorat, rețele profesionale active și transformarea stagiului într-un sistem de sprijin, nu doar de evaluare. Accentul cade pe formarea lucrului în echipă ca abilitate structurală, nu opțională.
În același timp, noua abordare de management OAR propune o reformulare a formării profesionale prin două cadre complementare: școală – cercetare – business și arhitectură – legal – business, pentru a reflecta realitatea complexă a practicii.
Parafa arhitectului: între formalism și responsabilitate
Accesul în profesie și dreptul de semnătură, reglementate prin Legea 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, reprezintă un alt punct central al programului. Raluca Șoaita susține depășirea unei abordări exclusiv formale și consolidarea dimensiunii de responsabilitate reală: parafa nu este doar o certificare, ci asumarea unor decizii cu impact juridic și social direct.
Transparență, resurse și rol public
Arhitecta propune și creșterea transparenței OAR și o utilizare mai vizibilă a resurselor din timbrul de arhitectură, cu rezultate măsurabile în educație, cultură profesională și proiecte publice. Pentru arhitecți, beneficiile directe includ predictibilitatea profesională, accesul mai clar la decizie, reducerea incertitudinii și o voce unitară în raport cu statul și piața.
Într-un sector al construcțiilor care rămâne esențial pentru economie, dar în care politicile de arhitectură sunt fragmentate, Arh. Raluca Șoaita propune mutarea dezbaterii despre rolul Ordinului Arhitecților din România din zona administrativă în cea strategică: cine influențează efectiv modul în care se construiesc orașele, spitalele și infrastructura publică?
20 de ani de expertiză în management complex al proiectelor de impact public
Arh. Raluca Șoaita deține o experiență de aproape două decenii în arhitectură, cu o practică axată pe proiecte complexe de infrastructură, în special spitale și spații medicale — unul dintre cele sofisticate domenii ale profesiei. A condus proiecte complexe multidisciplinare, în România și pe alte piețe, inclusiv în colaborare cu instituții financiare și organizații globale, având rol de consultant al Băncii Mondiale în România pentru reforma sistemului sanitar. Această experiență a consolidat o înțelegere directă a impactului infrastructurii asupra comunităților, sistemelor publice și calității vieții.
Cu peste 1,5 milioane de metri pătrați de spații medicale proiectate, TESSERACT ARCHITECTURE, biroul fondat de aceasta, este unul dintre puținele birouri din România specializate exclusiv în infrastructură medicală, integrând designul, cercetarea și tehnologia în dezvoltarea proiectelor de sănătate. Între marile spitale semnate de studioul de arhitectură se numără Spitalul pentru copii construit de Asociația Dăruiește Viața la „Marie Curie”, Spitalele Județene Sibiu, Buzău, Lugoj, Tulcea, Institutul Inimii de la Târgul Mureș, primele spitale modulare din România destinate îngrijirii pacienților cu Covid-19, precum și numeroase proiecte de clinici și spitale private, în diferite localități din țară.
Mixul de practică în infrastructură critică, experiență internațională și înțelegere a implementării proiectelor susține o candidatură orientată spre eficiență instituțională, aplicabilitate reală și relevanță publică, într-un moment în care OAR vizează consolidarea unui rol puternic în dezvoltarea profesiei și a mediului construit din România.
„Candidez pentru un OAR care reprezintă toți arhitecții, susține profesia și o repoziționează strategic în centrul deciziilor despre viitorul construit al României”, transmite Arh. Raluca Șoaita.
Articol sustinut de Tesseract Arhitecture