De ce vremea în această primăvară este mai rece decât de obicei?
0Vremea din luna mai va fi mai ploioasă şi mai rece decât de obicei, în special în zona de nord a României. Acolo, la începutul lunii viitoare, temperaturile vor ajunge la maximum 14 grade Celsius. Şi după jumătatea lunii va fi mai rece ca de obicei, arată prognoza, cu temperaturi ce se pot opri la 12 grade.
Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care 2020 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată în Europa. Anul trecut, temperatura medie a depăşit cu 0,4 grade Celsius temperatura medie a următorilor cinci ani cei mai călduroşi, toţi din ultimul deceniu. Cel mai mult s-au încălzit zonele arctice din Siberia, un record absolut, cu 4,3 grade Celsius peste medie.
Schimbarea climei este tot mai evidentă de la un an la altul.
„E posibil să avem o lună mai mai rece în nord-centru şi cu valori mai apropiate de normal în restul ţării, dar ce observăm este că, după această iarnă, am avut într-adevăr manifestări climatice în lunile de primăvară cu care am fost surprinşi. Explicaţia, pe de o parte, este legată de variabilitatea naturală, dar pe de altă parte, încălzirea globală poate să aducă anumite nuanţe şi aici vorbim de ce se întâmplă în Arctica. Încălzirea Arcticii se face cam de trei ori mai rapid decât media globală. Or, lucrul acesta aduce perturbări în transferul de căldură şi umiditate între latitudinile înalte şi cele medii şi joase şi atunci se produc perturbaţii în tiparele vremii”, a explicat la Digi24 Roxana Bojariu, climatolog.
„Regiunea aceea arctică, unde am avut în iarnă zone unde gheaţa nu a mai acoperit oceanul, a fost foarte importantă pentru circulaţia atmosferică de iarnă. Blocuri de gheaţă desprinse care plutesc în apa oceanului am avut în emisfera nordică, dar şi în cea sudică. Acest dezechilibru duce la perturbaţii în care avem de-a face cu incursiuni de aer foarte rece, dinspre Arctica spre latitudinile joase şi invers, în regiunile vecine, aerul foarte cald ajunge în zona arctică şi încălzirea e datorată inclusiv curenţilor oceanici, care duc apă mult mai caldă spre zona Oceanului Îngheţat. E un complex de factori care accelerează foarte mult schimbarea în Arctica şi asta ne afectează şi pe noi. Ne-a afectat în iarnă, iar ce s-a întâmplat în iarnă a avut inclusiv efecte pentru primăvară”, a explicat climatologul, arată digi24.ro.
Totuşi, Roxana Bojariu exclude ipoteza că am putea ajunge la numai două anotimpuri, dar avertizează că toate anotimpurile se vor schimba.
Mersul în ritm de patru anotimpuri este dat de poziţia noastră pe glob - la latitudinile medii -, pe de o parte, şi pe de altă parte, la modul mai general, de înclinarea axei Pământului faţă de planul orbitei sale în jurul Soarelui. Înclinarea aceasta variază şi poate duce la modificări în felul în care anotimpurile se profilează, numai că aceste modificări au loc pe un interval de zeci de mii de ani. Or, noi, acum, avem parametri orbitali constanţi, practic înclinarea e constantă şi nu avem modificări în structura de patru anotimpuri. În schimb, se modifică anotimpurile - durata lor şi caracteristicile lor, dacă le comparăm cu ce era înainte cu câteva decenii, a arătat Roxana Bojariu.