De ce s-a sfârșit povestea de iubire dintre Maria Tănase și Brâncuși. Ce i-a reproșat sculptorul

Povestea de iubire fascinantă s-a încheiat după un an, când Brâncuşi i-a spus Mariei Tănase că ea nu cântă, ci boceşte. A acuzat-o că îşi iroseşte talentul cântând în cârciumi. Astăzi se împlinesc 66 de ani de la moartea celui mai mare sculptor al tututor timpurilor.

Pe lângă opera impresionantă pe care a creat-o, marele sculptor a devenit faimos și datorită poveștii de dragoste pe care a trăit-o alături de Maria Tănase. Cei doi s-au cunoscut la Paris în anul 1938, când el avea 62 de ani, iar ea, 25 de ani. 

Detaliile relaţiei dintre cei doi au fost relatate de Petre Pandrea în cartea „Brâncuşi - Amintiri şi exegeze”. 

„Brâncuşi a cunoscut-o intim pe Maria Tănase. S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenţei şi a mondenităţi. S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal ca să se întâlnească la o expoziţie din 1938, pe care o serveau sub diriguirea lui Dimitrie Gusti, să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache”, scrie Pandrea.

Două zile nu a mai plecat din atelierul artistului

Cei doi s-au întâlnit la Paris, cu ocazia unei expoziţii de artă populară organizată de Dimitrie Gusti. Acesta a invitat-o pe Maria Tănase să facă o vizită la atelierul sculptorului, însă scopul artistic al întrevederii avea să fie abandonat brusc în clipa în care cei doi mari artişti români se cunosc şi se îndrăgostesc nebuneşte unul de celălalt.

Cântăreaţa nu a mai plecat din atelierul sculptorului două zile şi două nopţi, ratând chiar un important recital programat, lucru care l-a înfuriat peste măsură pe Dimitrie Gusti. La puțin timp, sculptorul, extrem de gelos, a acuzat-o că îşi iroseşte talentul cântând în cârciumi şi i-a cerut să meargă la Operă, dacă vrea să se considere artistă. „Casandră antică, o plângătoare profesionistă, ajunsă bună pentru zaiafeturi de trântori“, acestea au fost vorbele aruncate de Brâncuși. S-au despărţit la fel de repede cum s-au îndrăgostit.

Ani mai târziu, chestionat asupra relaţiei cu Maria Tănase, Brâncuşi declara că nu regretă nimic. „A durat până cand ne-am plictisit definitiv unul de celalalt“, spunea sculptorul despre relaţia cu Maria Tănase.

Când Brâncuşi a murit, în 1957, Maria l-a bocit cum numai o femeie care l-a iubit putea să o facă: cu lacrimi fierbinţi şi suspine adevărate.

Marile creații artistice ale lumii

Apreciat de criticii din întreaga lume drept cel mai important sculptor al secolului al XX-lea, Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, caracterizată printr-o eleganţă deosebită, rezultată din combinarea simplităţii artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Lucrările sale, de o mare complexitate tematică, se numără, în prezent, printre marile creaţii artistice ale lumii. Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, în satul Hobiţa, din judeţul Gorj. De mic copil, obişnuia să plece de acasă, lucrând ca ucenic în ateliere de boiangeri şi prăvălii, notează site-ul centrulbrancusi.ro. De la meşterii satului şi, îndeosebi, de la tatăl şi de la bunicul său, a învăţat marele sculptor priceperea de a ciopli lemnul, care, în mâinile sale, prindea viaţă, potrivit site-ului www.muzeugorj.ro.

'La umbra marilor copaci nu creşte nimic''  

 În 1904, Constantin Brâncuşi a plecat spre Paris, iar un an mai târziu, a luat concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts şi a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié. A modelat câteva capete de copii, bustul Victoriei Vaschide şi pe cel al tatălui ei, dr. Zaharia Samfirescu. A fost angajat de Rodin ca practician, dar nu a rămas aici mult timp, convins fiind că ''La umbra marilor copaci nu creşte nimic'', notează site-ul centrulbrancusi.ro. A părăsit atelierul acestuia şi a închiriat un spaţiu pe strada Montparnasse, unde şi-a amenajat atelierul şi a realizat prima lucrare, "Sărutul" (1907), temă ce avea să fie reluată de mai multe ori până în 1940.   

În 1938, finalizează ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din "Masa tăcerii", "Scaunele", "Poarta sărutului" şi "Coloana infinitului", închinat eroilor români care, la 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor.

Printre operele sale devenite celebre se regăsesc: "Muza adormită", "Sărutul", "Cuminţenia pământului", "Domnişoara Pogany", "Prinţesa X" sau "Pasărea măiastră".