De ce nu au românii productivitatea germanilor? „Primul vinovat este managerul”
0Românii lucrează mai multe ore pe săptămână comparativ cu germanii, dar nu au productivitatea acestora. Expertul în resurse umane Doru Șupeală explică motivele acestei stări de fapt și de ce ar salariile mici și numărul mare de ore de muncă sunt soluțiile superficiale ale unor manageri slabi.
Discuția introducerii săptămânii de lucru de șase zile în Grecia a adus în prim-plan întrebarea: spre ce model ar trebui să se îndrepte România, care are probleme similare de resurse umane cu cele grecești?
Un model grecesc, în care să lucrăm mai mult (șase zile pe săptămână) sau un model german (în care se tinde spre săptămâna de lucru de patru zile)?
Economistul Sebastian Buhai, cercetător la Paris și Stockholm, a susținut că ar trebui să urmăm modelul german, deoarece cheia problemei este productivitatea, nu numărul de ore muncite.
Altfel deși au una dintre cele mai scurte săptămâni de lucru din Europa, cu o medie de lucru de puțin peste 35 ore pe săptămână, germanii se numără printre cei mai productivi angajați din UE.
Expertul în resurse umane Doru Șupeală a discutat cu Adevărul despre relația dintre productivitate și timpul de lucru.
Productivitatea muncii este un indicator important al eficienței economice și al performanței unei țări sau organizații. Ea poate fi măsurată în diverse moduri, dar cea mai comună este PIB-ul pe oră lucrată. Aceasta se calculează împărțind produsul intern brut (PIB) la numărul total de ore lucrate. Poate cea mai complexă metodă se referă la indicii de productivitate multifactorială, care ia în considerare nu doar forța de muncă, ci și alți factori de producție, cum ar fi capitalul și inovația tehnologică.
Muncim mult, dar cu eficiență mică
Românii muncesc în medie 2.029 de ore pe an, fiind pe primul loc în UE. Sunt urmaţi de greci (1.979 de ore lucrate) și bulgari (1.993 de ore pe an), conform unui studiu realizat de Rexecode Institute.
Media europeană este 1.679 de ore anual. La polul opus se află Finlanda și Franța, cu sub 1.700 de ore de lucru pe an.
Săptămânal, românii lucrează 40 de ore, în timp ce media la nivel european este de 37,5 ore.
Problema este că orele petrecute la muncă nu se reflectă în rezultate, deoarece productivitatea muncii în România este cu 30% sub media europeană, conform sursei citate. Singura țară din UE care are productivitatea mai mică decât România este Bulgaria.
Pe de altă parte, Germania are una dintre cele mai mari productivități ale muncii, deși media de lucru este de puțin peste 35 ore pe săptămână. În top se află însă Luxemburg, Irlanda și Danemarca.
De ce nu are România productivitatea Germaniei?
Discuția despre productivitatea muncii este una complexă și cuprinde mai multe elemente: calitatea infrastructurii și a tehnologiei; nivelul de educație și formare profesională; management și organizare; investițiile în cercetare și dezvoltare; reglementări și condiții de muncă; nivelul de automatizare și utilizarea capitalului; diferențe culturale și de atitudine față de muncă.
Expertul în resurse umane Doru Șupeală pune pe primul loc managementul:
„Primul responsabil pentru productivitate proastă a unei companii este managerul. El ia deciziile, el decide ce se produce, cu ce tehnologie se produce, cu cât se vinde, cu cât se cumpără materia primă, absolut tot. Dacă productivitatea firmei este slabă, primul vinovat este managerul”.
Un manager bun, spune el, nu trebuie să crească numărul de ore lucrate, ci să crească valoarea orei lucrate: „Trebuie crescută valoarea ore lucrate, adică complexitatea/calitatea muncii și prețul cu care reușești să vinzi acel rezultat al muncii, acelea trebuie crescute. N-o să reușești altfel”.
Ce înseamnă ca în același număr de ore să producă omul mai mult? „Asta înseamnă să-i dai mai multă tehnologie, înseamnă să-i dai mai multă școală, înseamnă să renunți la muncile care sunt neprofitabile. Nu zice nimeni că trebuie să faci siguranțe asamblate manual în România de oameni plătiți cu 2.200 de lei salariu. Poți să aduci un robot și să facă operațiunea respectivă, iar oamenii să-i duci la cursuri, să învețe să lucreze cu aparatură complexă și într-o oră de muncă rezultatele lor să fie de șase-șapte ori mai mari. Este despre a crește valoarea unei ore de muncă, nu de a crește numărul de ore lucrate”.
Germania produce mașini, România produce componente de mașini
Șupeală a dat exemplul industriei auto germane, una dintre cele mai profitabile din lume, care are unele dintre cele mai competitive salarii pentru angajații săi. Cum au reușit? „Și-au externalizat producția de piese auto, pentru că nu mai era rentabilă în contextul lor. A fost o dramă la vremea respectivă: s-au închis fabrici, oamenii au rămas fărăs slujbe. Au trimis producția mai spre est, și în România, unde se mai fac aceste operațiuni rudimentare în fabrici, iar salariile sunt mici, în concordanță cu complexitatea muncii.”
Contează foarte mult cum îl pregătești pe om să livreze valoare mare într-o oră de lucru, explică specialistul.
„Ori la noi, ca să avem șefi mulțumiți și oameni ușor de controlat, luăm munci foarte simple, pe care poți să le supraveghezi. Pentru a avea productivitate trebuie să-i dai omului mai mult spațiu de contribuție intelectuală în ora aia, să vină cu idei, să colaboreze cu ceilalți, să schimbe informații cu ceilalți. Noi avem o problemă de înțelegere și de utilizare a digitalului”, a precizat el.
„10 milioane de români nu știu să scrie un mail”
El a continuat arătând că peste 10 milioane de români nu știu să scrie un document word sau nu știu să scrie un e-mail. „Asta arată că dacă îi trimiți în fabrică să folosească o aparatură digitală s-ar putea să nu știe să lucreze cu ea, s-ar putea să nu știe să scoată un raport, s-ar putea să nu înțeleagă niște comenzi simple. Aici e problema națională și e o problemă structurală, că avem România educată numai pe hârtie”, explică el.
Nu mai există niciun fel de profesie în care să nu folosești un pic pe electronică.
Chiar și o profesie precum cea de tractorist presupune cunoștințe digitale. „Tractorul nu mai e ca pe vremuri: stai și tragi de o roată. Tractorul de azi are o mulțime de componente electronice, are multe ecrane, are multă informație. Tu trebuie să știi să-l folosești, să știi să te uiți pe ecranele ălea, să înțelegi să faci reglajele alea. De-aia, uite, avem tracturiști în Banat sau în vestul României, oameni cu 2.000 euro salariu pentru că îi dai pe mână o sculă de 1 milion de euro. Cu tractorul acela, se ară zeci de hectare pe zi. Eu am la mine în Maramureș, tractoriști care se urcă pe un tractor din 1970 și mai mult se rup rulmenții, decât are. E tot tractorist, dar moare de foame”, detaliază Șupeală.
„Oamenii lucrează mai bine dacă te porți bine cu ei”
O altă concluzie a lui Șupeală este că introducerea unui număr mai mare de ore lucrate este o soluție superficială, pe termen scurt, care nu rezolva problema resursei umane.
Șupeală susține că nici măcar în industria HORECA din Grecia, creșterea numărului de ore de muncă nu e o soluție: „e o rezolvare de azi pe mâine, care nu rezolvă problema pe termen lung, pentru că efectele sunt nasoale. Adică oamenii vor fi tot mai obosiți, n-o să mai aibă timp să se recupereze. Vor da mult mai multe rateuri, vor lucra cu o viteză mai mică, pentru că vor fi obosiți. Vor lucra cu foarte puțină motivație, foarte puțină implicare, nu vor veni cu idei, nu vor participa la îmbunătățirea procesului de producție, nu vor vorbi frumos cu clienții, vor încerca să te fenteze.”
„Oamenii lucrează mai bine dacă te porți bine cu ei. Există mii de studii care spun asta”, concluzionează specialistul.
„Să forțezi strict fizic și să gândești că dacă muncim mai multe ore o să facem mai mulți bani sau o să facem mai multe încasări sau o să facem profit mai mare e o prostie și este o rezolvare superficială și care nu e o rezolvare. E o chestie pe termen scurt ” – a susținut el.
Pe de altă parte, specialistul mai subliniază că productivitatea nu este, în din ce în ce mai multe domenii, un rezultat individual.
„Nu mai există rezultat individual 100%. Nici măcar dacă ești David Popovici, rezultatul nu este 100% individual. Contează foarte mult antrenorul, cum te pregătește, ce condiții ai de antrenament, ce nutriționist ai. Nu există muncă de unul singur, rezultatul este colectiv. Nu mai există rezultat individual, decât în foarte puține domenii”, explică el.
La întrebarea „de ce nu au românii productivitatea germanilor?”, Șupeală susține că problema este la mangeri:
„Nici salariile mici și nici numărul mare de ore nu sunt instrumente eficiente de management. Oamenii sunt foarte frustrați, pentru că vine patronul, managerul prost și spune „băi, nu sunteți productivi, nu vă pot da salarii mari, dar vă și cer să munciți suplimentar.” E normal ca oamenii să fie frustrați, pentru că nu ei sunt de vină că managerii vând șuruburile făcute de ei sau alte produse cu 2 lei. E treaba managerului să crească valoarea orei lucrate, nu numărul de ore lucrate”.