De ce e „recrutat“ Institutul Cantacuzino în Armată

După ce a fost pasat de la un minister la altul, Institutul Cantacuzino va ajunge, în cel mult două săptămâni, în subordinea Ministerului Apărării Naţionale. Foştii directori spun că decizia e una bună pentru că este nevoie de multă disciplină şi stricteţe pentru a readuce această unitate considerată de importanţă strategică pe drumul cel bun.

Zece zile au la dispoziţie echipele din Ministerul Sănătăţii şi cele din Ministerul Apărării Naţionale (MApN) pentru a pune la punct o hotărâre de guvern prin care Institutul Cantacuzino să treacă la Apărare. 25 de milioane de euro este suma pe care statul trebuie să o aloce anual pentru ca unitatea de importanţă strategică să fie revitalizată. Aşa a declarat, luni, ministrul Apărării Naţionale, Adrian Ţuţuianu, care a cerut deja o evaluare a Institutului Cantacuzino care va rămâne cu personalitate juridică, dar va fi parte a unei direcţii de cercetare medicală din cadrul MApN.

„Lucrurile încep să se mişte”, spun specialiştii, potrivit cărora militarizarea Institutului Cantacuzino ar fi benefică din mai multe puncte de vedere: finanţare, resurse umane, salarizarea personalului. 

„Este o mutare bună. Ministerul Sănătăţii va fi cel care va stabili în continuare obiectivele, nu Ministerul Apărării Naţionale. Întreaga structură a institutului va fi preluată aşa cum este. Va fi un control atât civil cât şi unul militar asupra lucrurilor, ceea ce este într-un fel benefic. Disciplina, regulamentul, conducerea efectivă a institutului va fi cu totul altfel la Armată pentru că acolo nerespectarea unui regulament militar va duce automat în curtea militară şi în batalionul disciplinar”, a explicat, pentru „Adevărul”, Adrian Ionel, fost director general al Institutului Cantacuzino. 

Potrivit acestuia, din punct de vedere al finanţării, Armata este cea mai în măsură să aloce o finanţare adecvată. „Au la dispoziţie mai mulţi bani decât ar avea la dispoziţie alte ministere. Din prisma resursei umane, în institut mai sunt doar 80 din 400 de cercetători cât sunt necesari. Iar Armata este singura care mai deţine un număr impresionant de cercetători care au şi programe europene câştigate şi care fac cercetare reală”, a completat Adrian Ionel. 

Angajaţii nu vor deveni militari 

În ceea ce priveşte salarizarea, fostul director de la Cantacuzino arată că personalul ar putea beneficia, în sfârşit, de salarii motivante, în condiţiile în care lefurile lor vor fi echivalate cu cele din domeniul militar. „Angajaţii nu vor deveni militari”, a dat asigurări Adrian Ionel. De altfel, şi secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, medicul Cristian Grasu, a explicat că tranziţia, care se va face cât mai curând posibil, nu îi va afecta pe medicii şi cercetătorii din Institutul Cantacuzino. 

„Rămâne personal civil care va lucra în Institut. Deja am format grupuri de lucru tehnice pe fiecare problemă în parte şi se lucrează la un act normativ prin care trecerea să fie una lentă. Banii pentru institut vor veni strict de la Ministerul Apărării Naţionale. Încă de săptămâna trecută s-au purtat discuţii pentru preluarea Institutului”, a declarat ieri pentru „Adevărul”, doctorul Cristian Grasu.

Tot luni, la prima oră, o echipă de 20 de oameni din cadrul MApN a fost prezentă în Institut. „Se vor mişca altfel, este mai multă stricteţe, rigurozitate, termene clare şi precise. Institutul dispune de o mare bază de tulpini de viruşi şi vaccinuri, care ar trebui ţinute sub o pază strictă, ceea ce nu s-a întâmplat până în acest moment cu toate eforturile, inclusiv ale mele”, a subliniat Adrian Ionel. 

Pacienţi: „E o mare greşeală”

Şi un alt fost director al Institutului Cantacuzino spune că trecerea unităţii strategice în subordinea Armatei este de bun augur. „Probabil că e bine, o să se mişte lucrurile şi va fi o susţinere pentru activităţi. Adică e clar că s-au schimbat multe de când am plecat eu acolo. Şi Armata are specialişti, are medici buni, nu văd o problemă. Se încearcă rezolvarea problemei după ce Institutul Cantacuzino a fost aruncat de la un minister la altul”, a explicat fostul director. 

Nu de aceeaşi părere este Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP). „E o mare greşeală, va fi încă o lovitură dată acestui institut. O unitate militară nu e ca una civilă, va fi mai puţină transparenţă şi institutul va fi izolat. Acesta poate funcţiona doar dacă cele patru componente, respectiv cercetarea, învăţământul, producţia şi laboratoarele de referinţă rămân împreună. Problema este că nu am văzut un studiu de fundamentare, este doar o idee pe care o vor pusă în practică. MApN nu este în stare să gestioneze cele peste 20 de spitale pe care le deţine şi policlinicile militare şi spune că va gestiona Institutul Cantacuzino, niciunde nu mai există institute militarizate”, a explicat Barbu.