De ce a scăzut numărul donatorilor de organe

Scandalurile din ultimele luni au afectat transplantul românesc, finanţat necorespunzător faţă de anul trecut. Lipsa de motivaţie a medicilor care ar trebui să identifice donatorii aflaţi în moarte cerebrală a făcut ca centrele să identifice doar 24 de donatori în prima jumătate a anului. Ne-am întors astfel la nivelul anului 2009, spun specialiştii.

Transplantul românesc trece printr-o criză cu care nu s-a mai confruntat din 2009: organele nu sunt identificate la timp, coordonatorii de program sunt nemotivaţi financiar, rata de refuz a familiilor este în continuă creştere iar bugetul alocat anul acesta pentru prelevare de organe, medicamente şi reactivi este de trei ori mai mic decât cel alocat în 2016. Iar asta în ciuda faptului că lista pacienţilor care au nevoie de un transplant se măreşte de la o zi la alta. 

Ce a pus capac a fost scandalul de la Spitalul Sfânta Maria, acreditat pentru transplantul de plămâni, arată oficiali din sistem. „Toate aceste elemente au dus la situaţia dramatică în care se află medicina de transplant”, spune medicul Carmen Panţiş, coordonatorul programului pe judeţul Bihor. 

În urma scandalurilor repetate, unităţile sanitare implicate în identificarea dontatorilor, cele care prelevează organe şi cele unde se fac intervenţiile au fost călcate de inspectorii sanitari încă de la începutul anului. Concret, au fost făcute numeroase controale pe linie de transplant, toate inopinate, şi s-au verificat achiziţiile din program, materiale sanitare, protocoalele. 

Ulterior, unii manageri de spitale s-au speriat şi deja au anunţat că se vor retrage din programul de identificare al donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, cu riscul de a fi declasificaţi şi de a primi sume mai mici de la Casa Naţională de Asigurărui de Sănătate (CNAS). „Numărul de donatori a scăzut foarte mult, mai ales în Capitală”, a explicat, pentru „Adevărul”, Carmen Pantiş. Dacă anul trecut, până în luna iunie, erau deja identificaţi 86 de donatori aflaţi în moarte cerebrală de către spitale, anul acesta numărul donatorilor identificaţi de anesteziştii din spitale se ridică la 24. Foarte puţini, apreciază specialiştii.

Doar cinci donatori identificaţi în Bucureşti

Cei mai mulţi donatori au fost daţi de centrele din Oradea şi Târgu Mureş, câte cinci. Alţi cinci au provenit de pe teritoriul Moldovei, în timp ce Baia Mare, Cluj Napoca, Timiş şi Deva au dat şi ei donatori. Bucureştiul, în ciuda faptului că se număra anii trecuţi printre centrele care aveau o rată ridicată a donatorilor de organe nu a reuşit să dea decât cinci donatori. 

„Noi, la Oradea, am primit un buget de trei ori mai mic anul acesta faţă de cel din 2016. Iar din banii respectivi trebuie cumpărate medicamente, materiale sanitare, reactivi. Ca să îngrijeşti donatorul ai nevoie de ele. Au fost foarte multe controale în spitale pe partea asta, se verifică dacă există aparatură, dacă actele sunt în regulă, dacă au acreditare pentru prelevare, dacă procedura de declarare a morţii cerebrale este respectată. 

Pe lângă finanţare, o mare o problemă pentru situaţia în care am ajuns o reprezintă faptul că acei coordonatori de transplant şi anestezişti care sunt responsabili cu identificarea potenţialilor donatori nu sunt plătiţi”, a declarat medicul Carmen Panţis. 

80% din coordonatorii de transplant, neplătiţi

Mai precis, 80% din cele peste 40 de spitale implicate, pe hârtie, în identificarea donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, nu îi plătesc pe coordonatorii de transplant. „Presiunea e atât de mare pentru un anestezist încât nimeni nu va veni de acasă pentru a face muncă voluntară pentru medicina de transplant. Sau o face o dată, de două ori, de zece ori, dar a 11-a oară renunţă. Nu cerem sume mari, dar ele trebuie să ajungă la toţi cei care ar trebui să fie implicaţi în identificarea donatorilor, acum nu sunt motivaţi”, a precizat medicul anestezist. 

Un alt motiv pentru care a scăzut dramatic numărul de donatori în prima jumătate a anului este legat de refuzul familiilor. „Nu mai au încredere, nici măcar pacienţii. Pe noi nu ne interesează jocurile politice, ne dorim să fie bine pentru pacient. Din păcate, lista de aşteptare creşte de la o zi la alta şi acest lucru ne alarmează. Cu toate că numărul de morţi cerebrale prin accidente rutiere e tot mai mare, nu avem acces la organe pentru că respectivii nu sunt identificaţi la timp”, a explicat şi Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România.

De pildă, din 100 de decese înregistrate într-un spital, cam 10% reprezintă procentul unor potenţiali donatori de organe. Din aceştia, 2-3 cazuri se concretizează, arată anestezistul Carmen Panţiş. „Stăm rău la numărul de donatori, e la fel ca în 2009”, a conchis medicul, adăugând că spera că Ministerul Sănătăţii va lua măsuri, altfel riscăm ca numărul donatorilor să rămână la fel de mic.

Anul 2016, marcat de scandaluri în transplantologia românească

La mijlocul lunii noiembrie 2016, fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat că nu se pot efectua proceduri de transplant de plămâni la Spitalul Sfânta Maria din Capitală, pe motiv că pune sub semnul întrebării acreditarea obţinută de unitatea sanitară, care s-ar fi făcut sub „presiune politică”. 

Anul acesta, unitatea sanitară a primit undă verde pentru transplantul de plămâni, dacă se vor ivi organe compatibile cu bolnavii aflaţi pe lista de aşteptare. În paralel cu acreditarea primită de Spitalul Sfânta Maria funcţionează şi acordul cu Eurotransplant şi parteneriatul între Ministerul Sănătăţii şi Clinica AKH din Viena, unde sunt trimişi pentru intervenţii şi monitorizare pacienţii care au nevoie de transplant de plămâni.