Cum se pot trata românii în străinătate

Începând cu luna mai, statul român dă undă verde la tratamentele în străinătate, odată cu înfiinţarea punctului naţional de contact. Astfel, cetăţenii asiguraţi vor avea posibilitatea să acceseze servicii medicale în Europa, rambursate ulterior de statul român.

În scurt timp, românii se vor putea trata în clinicile din străinătate pe banii statului, asta pentru că oficialii din Ministerul Sănătăţii şi cei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate susţin că au pus la punct modul în care se va aplica Directiva Europeană privind serviciile transfrontaliere.

Astfel, începând din mai, când va fi înfiinţat punctul naţional de contact, condiţiile din unităţile medicale din Austria, Germania sau Franţa nu vor mai fi doar un vis îndepărtat pentru pacienţii români.

Concret, persoanele asigurate în sistemul de asigurări obligatorii din România vor avea dreptul de a beneficia de asistenţă medicală în aproape orice ţară europeană, în anumite limite financiare.

Decontări la preţul cel mai mic

Asta pentru că statul român va rambursa costurile intervenţiei medicale la nivelul la care aceasta este decontată în România. 

Prin urmare, dacă o hernie de disc costă 1.000 de lei în spitalele româneşti, iar în străinătate ajunge la 1.500 de lei, pacientul respectiv va trebui să acopere suma de 500 de lei din propriul buzunar, explică oficialii de la Ministerul Sănătăţii.

În acelaşi timp, mai arată instituţia, în cazul în care o peritonită costă în România 700 de lei şi într-un stat membru costă 500 de lei, decontarea se face la valoarea de 500 de lei. 

Asiguratului i se vor rambursa banii de către casa de sănătate la care a făcut solicitarea în maximum 60 de zile de la data alocării de prevedere bugetară, potrivit unui act normativ.

Cazarea şi transportul, responsabilitatea asiguratului

Totuşi, pentru a beneficia de asistenţă medicală transfrontalieră, pacienţii români vor trebui să obţină o autorizare prealabilă, autorizare eliberată de CNAS sau de casele judeţene.

Însă, dacă sistemul de asigurări suportă o parte din costurile tratamentului sau chiar tratamentul integral, oficialii din sistem anunţă de la bun început că nu vor deconta serviciile de cazare şi nici costurile călătoriei şi că acestea din urmă cad exclusiv în sarcina asiguratului, indiferent dacă acesta suferă sau nu de vreo dizabilitate fizică, se mai arată în lege.

Pacienţii nu pot suporta costurile foarte mari

Vor avea pacienţii români mai multe şanse la viaţă începând cu jumătatea anului  2014? Cu siguranţă
că da, apreciază Dorica Dan, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Boli Rare (ANBRare), deşi spune că bolnavii pe care îi reprezintă aveau alte aşteptări de la această directivă europeană.

„Avem dreptul să accesăm servicii în Europa, dar evident că niciunul dintre pacienţii cu boli rare nu va putea plăti costurile investigaţiilor care pot fi foarte mari. Uneori, acestea ajung şi la zeci de mii de euro. Prin urmare, nu vor putea aştepta nici rambursarea cheltuielilor, chiar dacă să zicem,
ar primi aprobare pentru rambursare”, a explicat preşedintele ANBRare.

Comisia Europeană a declanşat acţiunea de infringement

Recent, Executivul a aprobat normele metodologice de aplicare a actului normativ. Asta după ce Comisia Europeană a declanşat o acţiune de infringement de necomunicare pentru 12 state din UE, printre care şi România.

„Ministerul Sănătăţii va trimite o notificare Comisiei Europene în cel mai scurt timp despre îndeplinirea obligaţiei de a transpune Directiva Europeană privind asistenţa medicală transfrontalieră. Ministerul Sănătăţii va investi în dezvoltare pentru ca pacienţii români să beneficieze de aceleaşi condiţii de tratament ca cele din Uniunea Europeană”, a declarat Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii.

Oficialul arată că odată cu implementarea directivei, România ar putea atrage, la rândul său, pacienţi din statele europene, cel puţin pe anumite specialităţi medicale. 

Asistenţă medicală care necesită autorizare în prealabil 

Mai exact, tipurile de asistenţă medicală pentru care se impune autorizarea prealabilă în vederea rambursării costurilor sunt: 

• PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni) în regim ambulatoriu
• servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă şi spitalizare mai mare de 24 de ore pentru următoarele tipuri de tratament (implant sau înlocuire de defibrilator cardiac, endoprotezare articulară tumorală, implant segmentar de coloană, bypass coronarian cu/fără investigaţii cardiace invazive şi naşterea)
• medicamente în tratamentul ambulatoriu, pentru care este necesară aprobarea comisiilor de experţi de la nivelul CNAS.

Ţările în care ne vom putea trata pe banii statului:

• Austria
• Belgia
• Bulgaria
• Cehia
• Cipru
• Danemarca
• Elveţia
• Estonia
• Finlanda
• Franţa
• Germania
• Grecia
• Irlanda
• Italia
• Letonia
• Lituania
• Luxemburg
• Marea Britanie
• Malta
• Olanda
• Polonia
• Portugalia
• Slovacia
• Slovenia
• Spania
• Suedia
• Ungaria
• Islanda
• Liechtenstein
• Norvegia
• Pe aceeaşi temă:S-a dat undă verde pentru tratamentul românilor în străinătate. Ce tipuri de investigaţii va deconta statul românRomânilor li s-ar putea interzice să se trateze în străinătate dacă România nu-şi achită datoriileVIDEO Cristian Buşoi, preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate: „Orice asigurat se poate trata în ţările din UE”România riscă să-şi piardă şi pacienţii, după ce românii vor avea liber la tratamente în străinătate