Cum se adaptează generaţia Z la piaţa muncii. Ce aşteptări au tinerii care urmează să plătească pensiile ultimelor generaţii născute în comunism

Prea puţin interesaţi de partea financiară, pragmatici şi dependenţi de tehnologie, pe măsură ce tinerii din generaţia Z, cei cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, se angajează, companiile vor fi nevoite să se adapteze standardelor şi valorilor acestora.

Generaţia Z, adică tinerii care astăzi au vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, este foarte interesată de problemele sociale româneşti. Mediul, educaţia şi sănătatea sunt doar câteva dintre domeniile de interes pentru aceştia, arată un studiu recent. De aceea, piaţa muncii va trebui să se transforme pentru a-i absorbi pe aceşti tineri care nu sunt foarte interesaţi de bani cât sunt de activităţi de responsabilitate socială. „Generaţia Z e o generaţie pe care a făurit-o internetul, e o generaţie care are nevoie de informaţie rapidă, care reacţionează rapid şi care nu mai are răbdare foarte multă. Este centrată spre alte tipuri de valori decât generaţiile anterioare”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Gelu Duminică. 

Potrivit acestuia, diversitatea, toleranţa, dorinţa de a se exprima sunt doar câteva dintre valorile generaţiei Z. „Au nevoie de o viaţă mai bună, nu neaparat de un salariu mai bun. Generaţiile vechi sunt mai conservatoare, nu au fost învăţate să se exprime foarte mult. Generaţia aceasta are nevoie de demnitate, are nevoie de validări, pentru simplul motiv că generaţia e alta iar accesul la internet a schimbat fundamental societatea”, a completat Gelu Duminică. 

Tocmai internetul îi face pe tinerii din generaţia Z să se implice în cauze sociale. Chiar şi atunci când optează pentru o anumită companie, ei sunt interesaţi de proiectele de responsabilitate socială şi cum ar putea contribui la acestea.

Dedicaţi cauzelor sociale 

Spre exemplu, studiul lansat ieri de Reveal Marketing Research arată că 96% din tinerii din generaţia Z cunosc cel puţin o companie care s-a implicat sau se implică activ în rezolvarea problemelor cu impact social din România: Kaufland, Vodafone, Telekom, OMV Petrom sau AVON numărându-se printre cele mai active. „Pot să creeze cauze, să adere la ele”, spune Gelu Duminică. La rândul lui specialistul în recrutare Gabriel Chicioreanu atrage atenţia că piaţa muncii va trebui să se transforme pentru a-i absorbi pe aceşti tineri care vin din urmă. 

„Având în vedere că ei se implică în aceste activităţi de responsabilitate socială, banii nu-i interesează aşa mult. Ei pun accentul pe acele motivaţii non financiare. Dacă nu fac chimie cu actualii colegi, dacă nu se înţeleg cu şeful, dacă nu-şi mai găsesc locul în locul respectiv pleacă. Totuşi, faptul că ei sunt nestatornici nu înseamnă că ies total din câmpul muncii, ci că pleacă de la o companie la alta. Vin, lucrează o perioadă de un an-doi la o companie şi apoi pleacă să îşi caute un alt loc de muncă”, a decarat Chicioreanu. 

Sunt acei oameni care caută o viaţă mai bună, vor echilibru între viaţa personală şi viaţa profesională. O viaţă mai bună pentru ei nu înseamnă un salariu mai bun Gelu Duminică sociolog 

Care va fi impactul pe sistemul de pensii 

Prin urmare, ne liniştesc specialiştii, sistemul de pensii nu va deveni falimentar din cauza nestatorniciei acestor tineri, pentru că ei nu ieşi total din câmpul muncii, ci doar vor migra dintr-o companie în alta cu mai multă lejeritate decât o faceau generaţiile anterioare, născute înainte de 1990. „Generaţia aceasta are nevoie de validare. Dacă nu se simt validaţi, ei pleacă, dacă nu se simt ancoraţi, pleacă, dacă nu se simt valorizaţi pentru ceea ce reprezintă, caută un alt job şi aşa mai departe. Sunt acei oameni care caută o viaţă mai bună, vor echilibru între viaţa personală şi viaţa profesională. O viaţă mai bună pentru ei nu înseamnă un salariu mai bun. Nu putem să facem responsabilă generaţia Z pentru ceea ce ni s-a întâmplat nouă. Nu putem să le punem lor în spate aşa ceva. Ei muncesc doar că valorile la care accesează sunt altele”, a completat sociologul Gelu Duminică. 

Diferenţe între generaţia Z şi restul generaţiilor

Potrivit ghidului We are HR, realizat de specialişti în resurse umane, angajatorii care vor să atragă şi să-i reţină pe tinerii Z, trebuie să le mai ofere acestora oportunităţi de creştere şi de avansare. Asta pentru că aceşti tineri sunt dispuşi să ajungă lideri şi consideră că au abilităţi pentru asta. Iar pentru asta este nevoie de diversificarea task-urilor zilnice pentru aceşti tineri. Noile responsabilităţi îi vor motiva mai mult decât orice bonus, arată sursa citată. 

De asemenea, ei îşi doresc un plan de carieră coerent şi transparent, fiind tentaţi să îşi urmeze pasiunile şi să facă ceea ce le place. Tinerii din generaţia Z vor să ştie că munca lor va face diferenţa. În ceea ce priveşte delimitarea dintre viaţa profesională şi cea personală, angajaţii Z vor să-şi ia libere de la birou fără ca cineva să contorizeze câte ore muncesc atâta vreme cât proiectele se derulează la timp şi conform standardelor discutate. 

Preferă munca individuală celei în echipă

Un aspect esenţial pentru tinerii din generaţia Z, care nu conta aşa mult pentru cei din generaţiile anterioare e faptul că sunt atenţi la orice mesaj care iese din companie. Studiile arată că 8 secunde e durata maximă în care un angajator poate căpăta atenţia generaţiei Z în condiţiile în care milenialii, cei născuţi înainte de 1994 acordau atenţie vizualului 15 secunde. 

Spre deosebire de aceştia din urmă, generaţia Z nu este aşa de mult dispusă să lucreze în echipă, ci preferă munca individuală. Asta va putea duce în timp la o modificare a spaţiilor de lucru, acum deschise în majoritatea companiilor. „Ei sunt mult mai independenţi decât fraţii lor mai mari. Angajatorii vor fi nevoiţi să regândească spaţiul de lucru”, atrage atenţia ghidul We are HR. Nu în ultimul rând, generaţia Z este dependentă de feedback, cât mai rapid şi în mod constant.