Cum influențează nivelul de trai educația copiilor. Zonele sărace au cele mai slabe rezultate la Evaluarea Națională

Rezultatele elevilor la Evaluarea Națională reflectă disparitățile și inegalitățile socio-economice dintre regiunile de dezvoltare ale României, arată o analiză a organizației Salvați Copiii.

Astfel, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia, care se regăsesc constant în aproape toate analizele comparative ale Uniunii Europene ca fiind cele mai sărace zone ale Europei, au cele mai multe medii sub 5 (27,8%, respectiv 29,5) la Evaluarea Națională.

De asemenea, regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, afectată în egală măsură de sărăcie, înregistrează ponderi modeste ale mediilor peste 5. Mediile elevilor din regiunile București-Ilfov și Nord-Vest, semnificativ mai bune decât în toate celelalte regiuni, coincid cu un nivel al sărăciei și deprivării materiale severe chiar de două ori mai scăzut față de restul.

„În aceste regiuni, copiii trăiesc în familii cu venituri mai mari și, în plus, beneficiază de o infrastructură școlară adecvată și programe educaționale mai bine structurate, ceea ce poate contribui la performanțe academice mai bune”, se precizează în analiza organizației.

Salvați Copiii a realizat cercetarea pe baza datelor Ministerului Educației, pe care le-a suprapus în oglindă cu harta sărăciei și excluziunii sociale din regiunile de dezvoltare. Spre deosebire de celelalte, în regiunea Sud-Est, deși considerată polul sărăciei și excluziunii sociale (46,9%) și al deprivării sociale și materiale severe (41,1%), elevii înregistrează performanțe bune (medii peste 5 de 75,7%, după București-Ilfov și Nord-Vest).

O corelație similară se regăsește și pentru regiunea Vest care, deși neafectată profund de sărăcie, se află mult sub media națională la notele peste 5 (72,7% față de media națională de 76,2%). Situația este explicată prin diferențele socio-economice mari dintre mediul urban și cel rural.

Patru din 10 copii din rural, medii sub 5 la Evaluarea Națională

Potrivit celor de la Salvați Copiii, patru din 10 copii (39,56%), absolvenți ai școlilor generale din comunele și satele din România, au înregistrat medii sub 5, în timp ce 21,5% dintre elevii din mediul urban au atins performanța de a obține note mai mari de 9. În ceea ce privește nota 10, copiii din orașe au fost de 14 ori mai mulți decât cei care trăiesc în mediul rural.

Analizele Salvați Copiii privind costurile „ascunse” ale educației gratuite, realizate în anii trecuți, au arătat că părinții din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară, prin meditații sau program școlar prelungit, a copiilor lor1 și, de asemenea, faptul că meditațiile reprezintă o importantă categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual în 2021, sumă pe care foarte puțin părinți din mediul rural și-o permit.

„Garanția pentru Copii, un instrument agreat cu Comisia Europeană, ar trebui pus imediat în practică, pentru a limita riscul de excluziune socială și educațională al copiilor vulnerabili, unde România rămâne în topul negativ al UE.

În acest cadru, instituțiile europene consideră că cele mai vulnerabile categorii de copii sunt copiii fără adăpost ori expuși deprivării locative severe, copiii cu dizabilități, copiii afectați de migrație, copiii care aparțin unei minorități etnice, copiii din instituțiile de protecție și copiii care aparțin familiilor expuse unor factori de risc care pot conduce la excluziune socială (familii monoparentale, familii cu membri cu probleme de sănătate mintală ori boli cronice, familii cu violență domestică, familii cu un părinte privat de libertate, familii cu copii care au la rândul lor copii).

Solicităm Guvernului României alocarea de fonduri și aplicarea de urgență a Planului de reducere a sărăciei copiilor”, spune Gabriela Alexandrescu, păreședinte executiv al organizației Salvați Copiii România.