Cum i-a vrăjit Valvis pe chinezi cu vin românesc

Cinci vinuri produse la Sâmbureşti au fost premiate recent la târgul internaţional de la Beijing. Patronul podgoriei, Jean Valvis, vorbeşte despre uriaşele oportunităţi de pe piaţa chineză.

Vinurile româneşti au primit luna trecută o recunoaştere a calităţii lor în cel mai îndepărtat colţ al lumii. Mai multe soiuri produse de podgoria de la Sâmbureşti, din judeţul Olt, au fost premiate la concursul organizat în cadrul târgului internaţional „Wine China 2012". Ironia sorţii este că această realizare i se datorează unui investitor elveţian, de origine greacă, a cărui experienţă în domeniu datează de numai câţiva ani.

Este vorba de Jean Valvis, cunoscut publicului larg mai ales pentru povestea de succes a apelor minerale şi a lactatelor, ca şi pentru participarea sa la finanţarea echipei de fotbal Rapid Bucureşti. Acum, omul de afaceri speră să dea lovitura cu vinurile, nu doar în România, ci şi peste hotare. De aceea, priveşte medaliile primite pe 10 mai ca pe o confirmare a potenţialului pe care această industrie îl are mai ales în afara ţării.

Piaţă de 6,4 miliarde de dolari pe an

Pentru producătorul român, cifrele de pe piaţa chinezească sunt ameţitoare: în China se consumă anual 1,5 miliarde de litri de vin, în valoare de 6,4 miliarde de dolari. Iar creşterea este de 20% în fiecare an. Jumătate din totalul importurilor - aproximativ 150 de milioane de litri - provine din Franţa. Ce nu se ştie însă este că statul francez cheltuieşte în jur de un milion de euro în fiecare lună pentru a face reclamă tuturor vinurilor sale!

Este un exemplu din care ar trebui să se inspire şi România, susţine Valvis, dacă vrea să încurajeze acest sector. „Vinurile româneşti, mai ales cele roşii, sunt de nivel mondial. Din păcate, nu avem însă o strategie naţională de promovare, ca Franţa sau alte ţări. Dacă nu construim o reputaţie în acest domeniu, cum să pătrundem pe o piaţă uriaşă ca aceea din China?", se întreabă patronul de la Sâmbureşti.

Pe lângă neimplicarea statului, Valvis crede că o altă cauză a stagnării industriei vinurilor este şi dezbinarea producătorilor. Cei doi „giganţi", Murfatlar şi Jidvei, refuză să stea la aceeaşi masă a patronatului. Astfel, fiecare societate şi-a constituit propria asociaţie: prima susţine Patronatul Naţional al Viei şi Vinului, cea de-a doua este reprezentată în Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă.

Vinuri româneşti din vie franţuzească

Cu toate acestea, vinurile româneşti le-au devansat pe cele franţuzeşti la competiţia de la Beijing, unde au participat peste 2.000 de producători, dintre care doar şase din România.

Cum a fost posibil? Simplu: degustarea s-a făcut „în orb", adică fără ca membrii juriului să vadă eticheta sticlei. Rezultatul: un Chateau Valvis (Cabernet Sauvignon din 2009) a fost medaliat cu aur, iar un altul (Merlot din 2010) a câştigat argintul la categoria vinuri roşii. Totodată, alte trei soiuri din gama Domeniilor Sâmbureşti au fost răsplătite cu bronz: un Cabernet Sauvignon din 2010, un Merlot din 2010 şi un Chardonnay din 2011.

Culmea este că vinurile premiate sunt româneşti, dar provin din struguri de origine franceză. „Mulţi, când iau o podgorie, construiesc prima dată o cramă. Eu am decis să investesc mai întâi în viţa-de-vie. Aşa că am replantat cu material genetic din Franţa: Cabernet Sauvignon şi Merlot sunt aduse din zona Bordeaux, iar Chardonnay din Burgundia", explică Valvis.

Ideea de a investi în domeniu i-a venit omului de afaceri dintr-o întâmplare. „Prin 2005, cineva mi-a adus o sticlă de Cabernet Sauvignon de la Sâmbureşti. A fost dragoste la prima degustare!", povesteşte Valvis. Atunci a aflat că societatea producătoare, SC Viti-Pomicola SA, cu capital de stat, era la un pas de faliment: „Nu avea bani de salarii, avea datorii de trei milioane de euro, iar majoritatea terenurilor fusese retrocedată foştilor proprietari".

Cum a trecut Valvis de la apă la vin

După ce a cumpărat acţiunile şi a plătit datoriile, noul patron a fost nevoit să răscumpere terenurile. Apoi, a investit în reabilitarea viţei-de-vie, replantând mai mult de jumătate din cele 430 de hectare. Capacitatea de producţie a ajuns acum la 4 milioane de sticle pe an. În total, investiţia se ridică la peste 12 milioane de euro.

Ce l-a atras pe omul de afaceri care s-a îmbogăţit din apă minerală şi lactate să investească în vinuri? „Frumosul în acest domeniu, spre deosebire de alte industrii, în care trebuie doar să respecţi o reţetă, este că în fiecare an ai un produs diferit, care depinde de condiţii meteo diferite. Vinul are o latură subiectivă foarte pronunţată şi este încununarea artei de a trăi", mai spune Valvis.

"Vinurile româneşti, mai ales cele roşii, sunt de nivel mondial. Din păcate, nu avem însă o strategie naţională de promovare, ca Franţa sau alte ţări. Dacă nu construim o reputaţie în acest domeniu, cum să pătrundem pe o piaţă uriaşă ca aceea din China?''
Jean Valvis patronul podgoriei  Sâmbureşti

Cine este Valvis

Născut în 1954, într-o familie de greci, a studiat şi în Elveţia, având dublă cetăţenie. Are o diplomă de inginer-arhitect şi un doctorat la Universitatea Sorbona din Paris. Căsătorit cu o româncă, s-a stabilit după 1990 în România. Aici a pus pe picioare două afaceri de succes: apele minerale Dorna şi lactatele La Dorna. Între timp, le-a vândut pe amândouă, contra unor sume de 40 şi, respectiv, 80 de milioane de euro. Este acţionar minoritar (0,03%) la clubul de fotbal Rapid Bucureşti.