Cum explică sociologii faptul că avem mai puțini maghiari și mai mulți romi: „Este un fenomen pe care-l știm de mult”

Populația de etnie maghiară a scăzut ca pondere în totalul populației, iar cea de etnie romă a crescut. Așa arată rezultatele recensământului din 2022. Sociologii explică fenomenul prin faptul că maghiarii sunt o populație cu o medie de vârstă ridicată, în timp ce romii sunt grup etnic relativ tânăr.

Față de recensământul din 2011, România are acum 19.053.815 persoane, în scădere cu 1.067.826 de persoane, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Mai grav este că din populația totală doar 8.185.049 reprezintă persoane active. Din populația activă, 7.688.967 de persoane sunt ocupate, iar 496.082 sunt șomeri. Populația inactivă cuprinde 10.868.766 de persoane, doar în scădere ușoară de la 10.941.304 persoane inactive la recensământul din 2011. Așadar, scăderea populației României se produce în zona persoanelor active, în timp ce populația inactivă rămâne constantă.

Structura pe sexe arată că, din total, 51,5% o reprezintă femeile – adică 9.808.300 –, iar 52,2% din populație, adică 9.941.200 de persoane, trăiesc la oraș.

Populație mai multă în trei județe

Potrivit lui Tudorel Andrei, președintele INS, o tendință manifestă este aceea că în orașele reședință de județ se reduce populația, în timp ce crește cea din localitățile limitrofe. Mai exact, din 42 de județe, inclusiv Capitala, 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepție fac județele Ilfov – care are acum o populație mai mare cu 153.900 de persoane –, Bistrița-Năsăud și Suceava, care au câștigat 9.800, respectiv 7.700 de locuitori față de precedentul recensământ.

Concret, aproape toate județele au scăzut ca populație, dar în cele rurale, fără universități, în special în sud, această scădere este uluitoare: „Toată lumea – mai puțin Bistrița Năsăud și Suceava – a luat liftul în jos, dar vitezele sunt foarte diferite. În 1992, Cluj, Iași și Timiș aveau împreună 2,24 milioane de locuitori. Oltenia avea 2,45 de milioane. Oltenia era mai mare cu un oraș de 200.000 de locuitori, ca să zicem așa. Acum, cele trei județe menționate mai sus au 2,09 milioane. Oltenia are 1,87 de milioane. Oltenia e mai mică cu un oraș de 200.000 de locuitori”, arată sociologul Barbu Mateescu.

Scăderea, adaugă sociologul, nu este egal distribuită: „61% din pierderea aceasta este în Muntenia – exclusiv București-Ilfov –, despre care spuneam că a rămas la fel. Deci, Oltenia, județele Bărăganului și Dobrogea. Să adăugăm Hunedoara și Caraș Severin, congruente geografic Munteniei. Doar în aceste două județe – adică 5% din totalul județelor – e 10% din toată scăderea națională. Le adăugăm la Muntenia și ajungem să vedem că 71% din scădere e concentrată în o treime din suprafața țării: sud minus metropola-capitală. Restul de 29% din scădere: 10% în Moldova, 19% e distribuită printre celelalte 14 județe ale Transilvaniei și Banatului, adică toate minus Hunedoara și Caraș”.

Aproape 1% fără religie

Comparativ cu recensământul precedent, procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat. Astfel, acum avem 121,2 persoane vârstnice – 65 de ani și peste – la 100 de persoane tinere, față de 101,8 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, cât aveam la precedentul recensământ.

Numărul tinerilor sub 15 ani a scăzut cu 115.700 de persoane, în timp ce ponderea populației de peste 65 de ani a crescut cu aproape o jumătate de milion de persoane, de la 15,9%, în 2011, până la 16,1%, în 2022. Astfel, raportul de dependență demografică a crescut în curs de un deceniu de la 47, în 2011, până la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 de persoane adulte în 2022.

A crescut numărul ateilor

Apartenența religioasă a fost declarată de 16.397.300 de persoane din totalul populației rezidente de peste 19 milioane. 85,3% dintre cei care au declarat că sunt de religie ortodoxă, proporția fiind în scădere de la 86,5% la precedentul recensământ (mai puțini cu 2,3 milioane). Totodată, 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică (ușoară scădere de la 4,6%), 3% de religie reformată (ușoară scădere de la 3,2%). Cultul penticostal a înregistrat o creștere până la 2,5% de la 1,9% în precedentul recensământ. Ponderi între 0,4% și 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), adventistă de ziua a șaptea și musulmană, câte 0,4%.

S-au declarat „fără religie” sau atei, sau agnostici o proporție de 0,9% din totalul populației. În cifre absolute, 57.205 români au declarat că sunt atei, față de 20.743, în 2011, creșterea fiind de 175%. Aproape 40.000 dintre cei declarați atei sunt bărbați. Totodată, 25.485 de români au declarat că sunt agnostici, 15.432 fiind bărbați.

Sociologul Mircea Kivu subliniază că, pentru persoanele care nu au fost recenzate direct, ci prin intermediul surselor instituționale, religia nu poate fi aflată cu certitudine: „Religia nu poate fi decât ceea ce declară omul. Indiferent de ceea ce spun primarul, preotul din sat sau vecinii. Din documentele INS rezultă că, pentru 14% din populație, apare ca informație indisponibilă atât cea referitoare la religie, cât și cea referitoare la etnie. Ori, în condițiile în care pentru 14% din populație nu se știe ce este cu ea, atunci orice considerație că a crescut sau că a scăzut o anumită religie sau etnie este inutilă. Pentru că acești 2,6 milioane de oameni despre care nu se știe nimic pot fi toți penticostali, de exemplu”, explică Mircea Kivu.

Câți oameni își asumă identitatea romă

La fel și în ceea ce privește etnia. Din totalul populației rezidente și-au declarat etnia 16.568.900 de persoane. Dintre acestea, 14.801.400 – 89,3% – au spus că sunt români, 1.002.200 de persoane (6%, în scădere față de 6,5% la recensământul precedent) au spus că sunt maghiari, iar 569.500 de persoane (3,4%, creștere ușoară față de 3,3%, în 2011) au spus că sunt romi. Totodată, 22.900 de persoane sunt de etnie germană, 20.900 – turcă și 45.800 – ucraineană.

„Maghiarii sunt o populație cu o medie de vârstă ridicată, cu o pondere a vârstnicilor mare”, a explicat Mircea Kivu scăderea înregistrată la recensământul actual. Spre deosebire de romi, care sunt un grup etnic relativ tânăr, adaugă sociologul: „Și atunci, e normal să aibă un spor demografic pozitiv. După estimările sociologice mai largi, numărul romilor din România era, acum vreo 10 ani, de vreo 2 milioane. La recensământ, noi nu aflăm de fapt câți romi sunt, ci câți oameni își asumă identitatea de romi. Știm foarte bine că, din cauza stereotipurilor care există în societate și, în general, a atitudinii populației majoritare față de romi, mulți romi ezită să-și declare identitatea reală. Este un fenomen pe care-l știm de mult”.

Datele complete și finale ale recensământului vor fi făcute publice, în etape, începând cu luna mai a acestui an și până la finalul lui.