Cum au ajuns să fie vândute medicamentele românilor în Rusia şi SUA
0Pacienţii români sunt văduviţi de medicamente esenţiale care ajung în alte state europene, prin intermediul exportului paralel, fenomen ce ia amploare de la an la an. Concret, între anii 2002 - 2017, piaţa exportului paralel din Uniunea Europeană a fost de 156 de bilioane de euro, potrivit celor mai recente statistici furnizate de Eurostat.
Iar autorităţile nu pot împiedica exportul paralel de medicamente, care este o activitate legală ce se desfăşoară pe teritoriul Uniunii Europene, fiind protejată de principiul liberei circulaţii a mărfurilor şi de legislaţia europeană în domeniul competiţiei.
Ce este exportul paralel
Practic, medicamentele pot fi exportate pe teritoriul Uniunii Europene fără aprobarea producătorului. Cu alte cuvinte, de cele mai multe ori acesta nu ştie dacă medicamentele destinate pieţei româneşti ajung în farmaciile din România sau în cele din străinătate, beneficiile financiare ale exportului paralel revenind distribuitorului de medicamente, mai degrabă decât sistemului de sănătate sau pacientului.
În România, ca în majoritatea celorlalte ţări europene, preţurile la medicamentele care se prescriu pe reţetă nu sunt libere, sunt reglementate de stat. Spre deosebire de multe alte ţări europene, România are prevăzut, prin lege, cele mai mici preţuri la medicamente dintr-un lot de alte 12 ţări europene (Bulgaria, Lituania sau Slovacia printre ele).
Asta duce la diferenţe uneori considerabile între preţul unui medicament vândut în România şi preţul aceluiaşi medicament vândut în Germania. Dar distribuitorul mai are altă opţiune: să ducă medicamentele într-o farmacie din Germania, unde preţul maxim permis nu este 10 lei, ci 100 de euro. Astfel, cumpără în România cu 3 euro şi vinde în Germania cu 60 de euro.
„Se poate spune că dacă un singur pacient rămâne fără tratament din cauza exportului paralel devine o problemă importantă de sănătate publică”, atrage atenţia un raport întocmit de Observatorul Român de Sănătate. „România este vulnerabilă din cauza atracţiei comerciale. Noi avem cel mai mic preţ la medicamente şi, dacă există cerere, se găsesc resursele necesare pentru a o onora. Pe de-o parte, se câştigă nişte bani, dar cei care au de pierdut sunt pacienţii. Din păcate, la ora actuală, autorităţile nu controlează în niciun fel fenomenul, deşi stocurile erau monitorizate”, a explicat Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP).
Când poate fi interzis exportul de medicamente
Problema, potrivit experţilor, este că legislaţia UE prevede că un medicament poate fi interzis la export paralel doar dacă există dovezi foarte clare că el lipseşte de pe piaţa românească. Abia atunci când toate dovezile sunt adunate, Comisia Europeană poate fi de acord cu o interdicţie. Ce este şi mai grav e că chiar şi blocul comunitar european aprovizionează alte state, prin intermediul exportului paralel. Acestea ajung în Statele Unite ale Americii, respectiv în Elveţia, apoi în China, Japonia şi Rusia, subliniază Eurostat.