Cu 42 de km nu se face autostradă
0Fără miliardele de la FMI, domnului Boc i-ar fi fost greu să vorbească acum despre stabilitatea leului.
„Dacă Guvernul nu a făcut nimic, cum se face că leul este stabil, şomajul e sub media europeană, exporturile au început să crească de mai bine de trei luni, agenţiile de rating au îmbunătăţit deja perspectivele ţării, iar România are una dintre cele mai scăzute cote unice de impozitare din Europa?" Sunt întrebări pe care Emil Boc le-a lansat, ieri, pe nerăsuflate, la o dezbatere pe teme economice.
Ce spune Emil Boc este real. Anul trecut a fost finalizat un tronson de 42 de kilometri al autostrăzii Transilvania. Dar se poate merge pe autostradă de la Cluj la Oradea? Nu.
La fel, dacă leul este stabil, nu este neapărat un merit al Cabinetului Boc. Principala raţiune pentru care România a contractat împrumutul de la FMI a fost asigurarea stabilităţii monedei naţionale. Este motivul pentru care banii trebuiau să ajungă la BNR, ulterior Fondul Monetar fiind de acord să susţină direct din aceste fonduri plata pensiilor şi a salariilor. Fără miliardele de la FMI, domnului Emil Boc i-ar fi fost extrem de greu să vorbească acum despre stabilitatea leului.
Din păcate, împrumutul de la FMI şi de la Comisia Europeană se dovedeşte insuficient pentru cheltuielile Executivului. Guvernul continuă să se împrumute într-un ritm alert. Nu mai departe de săptămâna trecută, România a obţinut un miliard de euro în urma unei emisiuni de eurobonduri cu scadenţă la cinci ani. Împrumuturi substanţiale se fac şi pe piaţa internă de capital.
Într-adevăr, rata şomajului, de 8,2%, este puţin sub media europeană, estimată la 9% pentru acest an. Dar avem aproape 800.000 de şomeri înregistraţi, în condiţiile în care numărul total al salariaţilor este de puţin peste patru milioane de persoane, iar numărul pensionarilor se ridică la peste 5,5 milioane. Nu e niciun secret că povara acestei uriaşe discrepanţe între contributori şi asistaţi sociali nu mai poate fi susţinută pe termen lung. România şi-a permis luxul să piardă peste hotare aproape jumătate din forţa sa activă de muncă. Aceşti oameni plătesc contribuţii sociale în Italia, Spania, Franţa, Germania şi pe unde or mai fi. Aici se văd viziunea şi capacitatea de acţiune a unui guvern. Ce faci, cum creezi locuri de muncă în ţară pentru a avea cine plăti pensiile? Încerci să-i aduci pe români înapoi sau deschizi porţile emigranţilor? E o întrebare pe care domnul Boc nu a pus-o nici măcar retoric.
La fel de adevărat este că exporturile au crescut. Pieţele noastre europene au început să-şi revină, independent de voinţa Guvernului de la Bucureşti. Despre agenţiile de rating nu se poate spune decât că Grecia a ajuns la faliment şi nicio agenţie nu şi-a făcut probleme. Acum creditorii abia aşteaptă ca bogaţii Europei să plătească lejeritatea la împrumuturi a grecilor. Iar introducerea cotei unice este prima măsură luată de guvernarea Alianţei D.A., dacă îşi mai aduce cineva aminte.