Creșterea vizelor de reședință în zonele rurale. Cum au influențat alegerile locale din 2024

0
Publicat:

Numărul semnificativ de votanți care își stabilesc reședințe în ultimele luni înainte de alegeri poate influența în mod considerabil rezultatul în zonele rurale, unde reședințele noi pot reprezenta 20-30% din alegători, arată o analiză publicată de EFOR.

Cum influențează vizele de reședință alegerile FOTO Arhivă

Între 1 ianuarie și 10 aprilie 2024, au fost înregistrate 180.886 de reședințe în 3.152 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri), comparativ cu 84.399 în aceeași perioadă a anului 2023. Această creștere subliniază o tendință importantă față de alegerile anterioare. Comparativ cu anul 2020, marcat de restricții pandemice, numărul de reședințe s-a triplat, iar față de 2016 s-a observat o creștere semnificativă, potrivit EFOR.

În mediul rural, 59% din reședințe au fost stabilite, în timp ce 41% au fost în mediul urban (25% în municipii și câte 8% în orașe și sectoare). Analizând datele, 50% din reședințele rurale au fost concentrate în doar 10 județe.

% reședințe stabilite între 1 ianuarie – 10 aprilie 2024 raportat la numărul de alegători FOTO EFOR

Cele mai mari proporții de reședințe în mediul rural au fost în județele Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara și Giurgiu, cu diferențe semnificative față de județe precum Iași, Neamț, Covasna sau Argeș.

În zonele rurale, media reședințelor raportată la numărul de alegători este de aproximativ 2%. Totuși, în 124 de localități, procentul de reședințe depășește 10%, iar în 21 dintre acestea, peste 25%. În general, în 4% din localități procentul de reședințe este mai mare de 10%, iar în aproape 96% este sub acest prag.

Număr reședințe stabilite în mediul rural între 1 ianuarie – 10 aprilie 2024 FOTO EFOR

În plus, în 2.226 de localități rurale s-a înregistrat o creștere a numărului de reședințe față de aceeași perioadă din 2023, în 116 localități situația a fost similară, iar în 311 a fost o scădere. În restul localităților, nu există date pentru anul precedent.

Datele solicitate de EFOR de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (D.G.E.P.) pe 17 aprilie au fost primite abia pe 6 august, după o întârziere semnificativă în comparație cu răspunsul formulat de MAI pe 10 iulie. EFOR a criticat deja lipsa de transparență legată de aceste informații în rapoartele publicate anterior.