Cele mai căutate meserii, cele mai performante industrii şi cele 6 sectore economice care sunt în picaj

România se confruntă cu o mare problemă, legată de deficitul forţei de muncă, a cărei nerezolvare poate afecta productivitatea şi, implicit, creşterea economică.

Potrivit companiilor specializate în recrutare, mai mult de trei sferturi din companiile active în ţara noastră au nevoie de muncitori calificaţi sau specialişti pe anumite domenii.

Studiile de specialitate arată că, printre cele mai căutate meserii, se numără cele de electricieni, sudori şi mecanici, la fel de căutate fiind şi cele care necesită studii superioare, precum inginerii, în special ingineri chimişti, ingineri specializaţi în construcţii civile şi ingineri mecanici.

Pe locul al treilea, în topul meseriilor întocmit de ManpowerGroup, se numără şoferii, în special şoferi de camioane, curierat, maşini-unelte şi transport în comun. Pe locurile 4 şi 5 se află reprezentanţii de vânzări şi personalul IT, mai ales experţii în securitate cibernetică, administratorii de reţea şi personalul de suport tehnic.

În top pătrunde pentru prima dată şi personalul medical (locul 9 pe lista dificultăţilor), atât doctori şi asistenţi, cât şi alte posturi cuprinse în sistemul medical. Sunt greu de găsit şi diferite tipuri de profesionişti precum cercetători, manageri de proiect sau avocaţi (locul 7), dar şi managerii şi directorii (locul 8). Majoritatea locurilor de muncă pentru care cererea este în creştere necesită un nivel mediu de specializare şi educaţie post-liceală, dar nu neapărat studii universitare. 

4 din 5 angajatori au nevoie stringentă de specialişti

Un studiu realizat de ManpowerGroup pe tema deficitului de personal arată că ţara noastră se situează pe locul doi în lume în privinţa ponderii angajatorilor care se confruntă cu deficitul de talente, fiind depăşită doar de Japonia, unde 89% din angajatori au probleme la ocuparea posturilor vacante.

 Mai mult de 4 din 5 angajatori întâmpină dificultăţi în ocuparea posturilor vacante, iar meseriaşii sunt cel mai greu de găsit.

Astfel, 81% din angajatorii din România întâmpină dificultăţi în ocuparea posturilor vacante, potrivit ediţiei 2018 a Studiului ManpowerGroup privind Deficitul de Talente, sondaj la care a răspuns un eşantion reprezentativ de 625 de angajatori.

Dificultăţile de ocupare a posturilor vacante sunt mai răspândite decât în trecut, ponderea angajatorilor români care întâmpină asemenea greutăţi fiind cu 9 puncte procentuale peste cea raportată în ediţia 2016/2017 a Studiului privind Deficitul de Talente, când 72% din angajatorii români spuneau că sunt afectaţi de acest deficit. Răspândirea dificultăţilor variază în funcţie de dimensiunea organizaţiei, acestea afectând 9 din 10 organizaţii mari, cu peste 250 de angajaţi (91%), dar doar 67% din micro-organizaţii, adică organizaţii cu mai puţin de 10 angajaţi.

Nu doar ponderea angajatorilor afectaţi este mai mare decât în trecut, depăşind toate valorile raportate în cei 10 ani de studiu în România (2008-2018), ci şi gradul de dificultate în ocuparea posturilor este sporit, 36% din angajatori indicând că le este mai greu să angajeze oameni decât în 2016, iar 56% considerând că gradul de dificultate este similar. Numai 6% consideră că le este mai uşor să găsească oameni decât în trecut.

Cele mai profitabile industrii din ultimii 10 ani

Deficitul de forţă de muncă cu care se confruntă România, dat pe de o parte de faptul că specialiştii formaţi în regimul comunist ies la pensie pe bandă rulantă, iar pe de alta de lipsa şcolilor profesionale, este confirmat de topul celor mai profitabile companii din ultimii 10 ani.

O amplă analiză efectuată de Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), arată că singurele două sectoare economice din România care au crescut de peste 10 ori în ultimul deceniu sunt cele privind repararea echipamentelor de comunicaţii şi leasingul de personal (companii care recrutează persoane dispuse să muncească temporar).

Astfel, repararea echipamentelor de comunicaţii a avut cea mai mare creştere, în ultimul deceniu, de 1.197%, până la o cifră de afaceri de 371 de milioane de lei, în timp ce sectorul activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului (leasing de personal) a avut un ritm de creştere a veniturilor în anul 2017 faţă de 2008 (înainte de impactul crizei financiare pe plan local) de 1.001%, până la 2,73 miliarde de lei.

Pe locul 3 în top sunt activităţile de asistenţă spitalicească (+818%), care au ajuns la venituri de până la 1 miliard de lei, la finele anului trecut, urmate de comerţul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet (+721%), până la 4,4 miliarde de lei, şi de activităţi ale centrelor de fitness (+699%), până la 144 de milioane de lei.

Locurile următoare sunt ocupate în această ordine de: call-centere (+657% – 1,9 miliarde de lei), comerţ cu ridicata de componente şi echipamente electronice şi de telecomunicaţii (+452% – 9,5 miliarde de lei), fabricarea altor echipamente electrice (+426% – 4,5 miliarde de lei), activităţi ale portalurilor web (+348% – 245 milioane de lei) şi activităţi de asistenţă stomatologică (+348% - 1,28 miliarde de lei).

În plus, în ceea ce priveşte sectoarele cu venituri în creştere în ultimul deceniu, preşedintele AAFBR a observat că, în primul rând, s-au dezvoltat, cu preponderenţă, companiile care oferă activităţi de comerţ sau prestări servicii, un singur sector fiind profilat pe producţie (fabricarea altor echipamente electrice).

Cele şase sectoare care au scăzut foarte mult în ultimul deceniu

Pe de altă parte, analiza lui Iancu Guda arată că activităţile holdingurilor au înregistrat cea mai mare scădere a veniturilor în ultimul deceniu, de 70%, ajungând la 149 de milioane de lei. Acest sector este urmat de cel de lucrări de demolare a construcţiilor şi de cultivarea arbuştilor fructiferi, căpşunilor, nuciferilor şi a altor pomi fructiferi, cu o scădere a veniturilor fiecare de câte 68%, la finele anului trecut faţă de 2008 (înainte de impactul crizei financiare pe plan local), până la 348 de milioane de lei, respectiv de 131 de milioane de lei.

Locul 4 în acest top este ocupat de sectorul activităţi de editare a ziarelor (-66%), care şi-a redus veniturile până la 347 de milioane de lei, urmat de activităţile de editare a revistelor şi periodicelor şi activităţi fotografice (scădere a veniturilor per sector de 59%).

Pe următoarele locuri în topul reducerii veniturilor s-au clasat următoarele sectoare: fabricarea betonului (-46%, la aproape 1,34 miliarde de lei), lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor (-43%, la aproape 8,8 miliarde de lei), comerţul cu amănuntul prin standuri, chioşcuri şi pieţe al altor produse (-41%, la 330 de milioane de lei) şi activităţile de arhitectură (-39%, la 1,21 miliarde de lei). 

Cauze     

Potrivit angajatorilor, principalele cauze ale dificultăţilor sunt numărul insuficient de candidaţi disponibili pe piaţă (41%), lipsa de cunoştinţe profesionale specifice (aşa-numitele hard skills) (22%) şi lipsa experienţei necesare pentru postul vizat (16%). 15% din angajatori spun că aşteptările financiare ale candidaţilor sunt mai ridicate decât oferta.