Ce ştim până acum despre tratamentele împotriva COVID-19. Care este cel mai eficient

Anumite medicamente şi terapii utilizate pentru a combate infecţia cu SARS-CoV-2, virusul care produce boala COVID-19, s-au dovedit a fi salvatoare de vieţi. Dar, este puţin cam devreme – ţinând cont de experienţa clinică şi de datele provenite din studii – să spunem că un anumit tratament este cel mai potrivit în combaterea virusului care a generat pandemia, atrag atenţia specialiştii.

Până la găsirea unui vaccin care să prevină infecţia cu SARS-CoV-2, medicii infecţionişti au utilizat, de la debutul pandemiei, o serie de medicamente antivirale şi nu numai care s-au dovedit, în timp, eficiente, în tratamentul COVID-19, mai ales în cazul pacienţilor critici.

Jurnaliştii de la publicaţia britanică „The Guardian” au realizat un top al acestor medicamente şi terapii, bazându-se atât pe experienţa clinicienilor, cât şi pe informaţiile provenite din studiile realizate până acum.

Astfel, primul medicament este dexametazona, care, din fericire, este ieftin şi se găseşte din belşug în toată lumea. Medicamentul era utilizat până în momentul pandemiei pentru tratamentul artritei reumatoide, astmului, alergiilor severe, bolilor obstructive pulmonare şi al celor de piele. Studiul Recovery, realizat de cercetătorii de la Universitatea Oxford, cu date provenite de la foarte multe spitale din Marea Britanie care au tratat COVID-19, a arătat că doze mici din acest medicament au ajutat la supravieţuirea unui pacient din opt care se aflau conectaţi la ventilatoare. Rezultatele au fost anunţate la mijlocul lunii iunie, iar acum substanţa face parte din tratamentul standard al pacienţilor critici, potrivit sursei mai sus citată.

Terapia cu plasmă, aflată în studiu

O terapie folosită în tratamentul noului coronavirus este cel cu plasmă convalescentă, provenită de la pacienţi care au făcut boala şi care au dezvoltat anticorpi. Unul dintre susţinătorii entuziaşti ai acestei terapii a fost preşedintele american Donald Trump, care, pe măsură ce au început campaniile electorale din SUA, a anunţat autorizarea de urgenţă a tratamentului, susţinând că 5% din decese ar putea fi prevenite în acest fel. Datele clinice şi cercetările făcute până în acest moment au arătat că, în unele cazuri, tratamentul cu plasmă duce la o scădere a viremiei – concentraţia de virus din organism – şi o creştere a nivelului de oxigen în sânge astfel încât să nu mai fie nevoie ca pacientul să fie ventilat mecanic. Tratamentul cu plasmă nu este nou, el a mai fost folosit şi în SARS şi MERS, precum şi împotriva gripei pandemice provocată de A(H1N1). Majoritatea experţilor susţin însă că este nevoie de studii suplimentare pentru a avea dovezi incontestabile că funcţionează şi împotriva COVID-19, motiv pentru care s-a făcut apel la pacienţii care au trecut prin boală să doneze plasma pentru studii care ar putea ajuta pacienţii.

Remdesivir, primul antiviral autorizat

Remdesivirul este un antiviral utilizat până acum pentru a trata bolnavii de Ebola. În cazul COVID-19, acesta pare să scurteze spitalizarea de la 15 la 11 zile, dar nu este clar dacă are un efect puternic asupra reducerii ratei de mortalitate. Medicamentul este unul scump şi a fost autorizat de urgenţă de către Agenţia Americană pentru Securitatea Alimentelor şi Medicamentelor – FDA –  încă din luna mai ca tratament împotriva COVID-19, pentru bolnavi aflaţi în stare gravă în spital.

Medicamentul a fost primul autorizat, în luna iunie, şi la nivelul UE ca tratament împotriva noului coronavirus. El este destinat adulţilor şi adolescenţilor cu vârste peste 12 ani care au pneumonie şi care necesită suplimentare cu oxigen. În luna iulie, Comisia Europeană a semnat un contract cu compania producătoare a medicamentului pentru livrarea, în prima parte a lunii august, a unor cantităţi care să răspundă nevoilor imediate. Cu toate că medicamentul este autorizat în UE, el continuă să fie monitorizat pentru a se garanta siguranţa.

Alte medicamente aflate în lista jurnaliştilor britanici sunt Tocilizumab, pastilele pentru scăderea tensiunii arteriale şi interferonul beta. Tocilizumab este un medicament imunosupresiv, folosit împotriva artritei reumatoide, care a părut util în tratamentul pacienţilor din Italia, în timpul pandemiei. În urma administrării prin injectare, pacienţii par să fi avut beneficii, fiind mai puţin predispuşi de a ajunge conectaţi la ventilatoare şi la deces. Studiul italian a fost unul observaţional de mici dimensiuni, medicamentul aflându-se şi în cercetarea specialiştilor de la Oxford.

„Nu există o variantă standard de tratament“

Dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti, spune că „din păcate, în acest moment, nu există o variantă standard de tratament împotriva SARS-CoV-2 care să aibă suficiente date în spate încât să avem garanţia că acela este tratamentul cu eficienţă maximă. Nu există un tratament miraculos!”.

Vorbim aici şi de tratamentul antiviral, adaugă medicul infecţionist, şi de celelalte terapii, care nu sunt antivirale, dar care au o eficienţă. „De exemplu, dexametazona, adică antiinflamator, anticoagulant, plasmă convalescentă, anticorpi monoclonali. Practic, aceste terapii au unele date de eficienţă, sunt folosite şi în România – pentru că protocoalele din România sunt clar legate de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, mă refer la Europa, în primul rând, dar şi la SUA –, doar că în acest moment nu există o certitudine asupra eficienţei”, întăreşte dr. Marinescu.

Pe măsură ce apar date noi, protocoalele de tratament sunt aduse la zi, explică medicul. „Pe de altă parte, experienţa noastră cu aceste medicamente la «Balş» o aveam încă de când a început pandemia. Dexametazona, anticoagulantele, noi le foloseam şi înainte de criză în tratamentul bolilor infecţioase”, conchide dr. Adrian Marinescu.