Ce spun meteorologii despre furtuna care a făcut ravagii în Capitală şi în Ilfov. Bilanțul vijeliei
0Furtuna violentă de luni a provocat pagube considerabile în București și județul Ilfov, mobilizând pompierii în aproape 600 de intervenții. Zeci de copaci au fost doborâți, mașini avariate, iar apa a inundat subsoluri, locuințe și străzi. „Este un fenomen deosebit ceea ce s-a întâmplat ieri (n. red. - luni), dar, din păcate, în ultimii ani există o tendinţă clară ca pe durate scurte fenomenele meteorologice specifice verii să devină deosebit de intense, de extreme, mai dese şi cu urmările pe care le-am văzut”, arată Florinela Georgescu, director de prognoze al ANM.
În urma fenomenelor meteorologice extreme care s-au manifestat luni, cu ploi torențiale și rafale puternice de vânt, echipajele Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU B-IF) au fost solicitate să intervină în nu mai puțin de 598 de situații de urgență, înregistrate în Capitală și în județul Ilfov.
București, aproape 500 de intervenții într-o singură zi
Cele mai multe solicitări au fost înregistrate în municipiul București, unde salvatorii au acționat în 498 de cazuri. Printre acestea s-au numărat:
* 126 de arbori căzuți și 10 elemente de construcție desprinse, care au provocat pagube materiale semnificative, inclusiv avarierea a 63 de autoturisme.
* 362 de cazuri de inundații, care au afectat zeci de străzi și clădiri: 45 de artere rutiere, 48 de gospodării, 162 de subsoluri și demisoluri, 16 garaje, 89 de locuințe și alte două construcții.
Ilfov, zeci de case și mașini afectate
Și în județul Ilfov, natura s-a dezlănțuit, iar pompierii au fost solicitați în 100 de intervenții. Dintre acestea:
* 30 de copaci și 8 elemente de construcție au fost doborâte de vântul puternic, provocând avarii la 5 autoturisme.
* 62 de cazuri de acumulări de apă, care au afectat o stradă, 10 gospodării, 3 subsoluri, 46 de locuințe și alte două construcții.
În plus, mai multe linii de transport în comun au fost ore bune blocate, iar cinci avioane nu au putet ateriza în Bucureşti, fiind redirecţionate spre alte aeroporturi, unde să aştepte sfârşitul furtunii.
Meteorologii avertizează că fenomenele meteo extreme s-ar putea repeta
Din păcate, meteorologii avertizează că, în ultimii ani, pe timpul verii există o tendinţă ca fenomenele meteorologice specifice acestui anotimp să devină extreme şi din ce în ce mai frecvente.
„Este un fenomen deosebit ceea ce s-a întâmplat ieri (n. red. - luni), dar, din păcate, în ultimii ani există o tendinţă clară ca pe durate scurte fenomenele meteorologice specifice verii să devină deosebit de intense, de extreme, mai dese şi cu urmările pe care le-am văzut. Deci, măcar o dată într-o vară avem în fiecare din zonele ţării cel puţin un astfel de episod foarte sever. De data aceasta s-a întâmplat în Capitală, au fost elemente favorizante, în primul rând temperatura foarte ridicată, au fost 32 de grade ieri în Capitală, o temperatură foarte ridicată pentru începutul lunii iunie. Pe de altă parte, umezeala din aer foarte mare în urma episodelor repetate de ploaie din ultima perioadă, o structură a aerului foarte instabilă, cu o uşoară pătrundere de aer mai rece în straturile mai înalte, foarte cald la sol, deci multe elemente care preconizau apariţia unor manifestări de instabilitate în această parte de ţară, de astfel au fost acestea şi argumentele emiterii codului galben general, pentru judeţe din jumătatea de sud a teritoriului”, a explicat Florinela Georgescu, director de prognoze al ANM.
Potrivit specialistei, cantităţile de apă căzute luni, 9 iunie, în Capitală au fost între 40 şi 70 de litri pe metru pătrat, cantităţi acumulate într-un interval scurt, de o oră - o oră şi jumătate.
„Sigur, sunt cantităţi foarte mari, inclusiv la staţiile meteo. Ca urmare a acestei cantităţi foarte mari de apă, canalizarea nu a făcut faţă şi de aceea străzile au fost inundate. Este, de altfel, un lucru cunoscut, că marile oraşe nu sunt, în general, pregătite pentru astfel de evenimente. Suntem expuşi sau există pericolul ca urmările fenomenelor meteo de această natură să fie unele mai mari în localităţile mari, pentru că s-a construit foarte mult în ultimele decenii şi reţeaua de canal nu a ţinut şi ea pasul cu dezvoltarea oraşului”, a explicat Florinela Georgescu.