Ce obiecte din plastic au început să dispară din magazinele din România
0Ordonanţa privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului a intra în vigoare joi. Astfel, din 2 septembrie, mai multe produse uzuale din plastic nu mai apar în rafturi după ce comercianţii epuizează actualele stocuri.
Este vorba de beţişoare pentru urechi, tacâmuri (furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare chinezeşti), farfurii, paie pentru băuturi, agitatoare pentru băuturi, beţe care se ataşează baloanelor sau care sprijină baloane, recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac sau recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile şi capacele acestora.
Tot de la 2 septembrie, anumite produse din plastic de unică folosinţă trebuie să poarte pe ambalaj, sau direct pe produs, atunci când sunt introduse în piaţă, un anumit marcaj. Acesta trebuie să fie clar, lizibil, să informeze consumatorii cu privire la prezenţa materialelor plastice în componenţa produsului şi care sunt opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor acestuia. Marcajul este obligatoriu de găsit pe absorbante, tampoane igienice şi aplicatoare de tampoane, şerveţele umede, produse din tutun cu filtre şi pahare pentru băuturi.
România a adoptat, cu ceva timp în urmă, printr-o Ordonanţa de Urgenţă, transpunerea directivei single-use plastics (Directiva 904/2019). Responsabilii de Bruxelles au considerat că restricţionarea ambalajelor din plastic este necesară deoarece o mare parte dintre acestea nu sunt reciclate şi sunt foarte poluante. Concret, conform studiilor de specialitate întreprinse în acest domeniu, în 2016 au fost produse 335 de milioane de tone de plastic la nivel mondial, dintre care 60 de milioane de tone au fost produse în Uniunea Europeană. Principalul sector al pieţei în Uniunea Europeană care foloseşte produse din plastic este cel al ambalajelor. Cu toate că în ultimii 10 ani rata de reciclare a deşeurilor din plastic a crescut cu aproximativ 80%, o cantitate considerabilă de plastic ajunge în continuare la groapa de gunoi, dar şi în natură, având efecte extrem de nocive asupra mediului şi animalelor.
Codaşi la reciclare
România se află pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, astfel că în 2018 rata deşeurilor reciclate era de 11,1% din totalul de deşeuri, conform datelor Comisiei Europene. De fapt, conform Eurostat, cu trecerea timpului, România reciclează din ce în ce mai puţine deşeuri. Astfel, dacă în 2013 reciclam 13,2% din deşeuri, în 2018 această rată a ajuns la numai 11%. În perioada 2013-2018, ţara noastră a avut cea mai mare rată a deşeurilor reciclate în 2017, de 14%, iar în 2018 scăderea de la un an la altul a fost semnificativă, cu 3 puncte procentuale.
Lucian Dornescu, preşedintele Asociaţiei Wasteix, susţinea cu ceva timp în urmă că prăbuşirea ratei de reciclare a venit după ce legislaţia s-a schimbat bulversând astfel activitatea micilor firme implicate în procesul de colectare. „Practic, în intervalul 2017-2018, micile entităţi care colectau deşeurile de la populaţie au murit din punct de vedere economic pentru că nu au mai putut livra către marii procesatori ce au strâns de la cetăţeni”, a declarat, pentru „Adevărul”, Lucian Dornescu.