Ce este şocul hemoragic şi când apare
0Şocul hemoragic este provocat de pierderea unor cantităţi mari de sânge, de peste un litru (circa 20% din cantitatea totală a sângelui corpului), ceea ce conduce la scăderea rapidă a tensiunii arteriale, pulsul fiind rapid.
Şocul reprezintă o stare clinică extremă, caracterizată prin scăderea fluxului de sânge oxigenat necesar funcţionarii organelor vitale, determinat de diferite afecţiuni acute sau răniri importante. În anumite situaţii, chiar traumatisme moderate, pot conduce la apariţia şocului. Şocul pune în pericol viaţa persoanei necesitând intervenţie terapeutică de urgenţă.
Persoana aflată în şoc hemoragic este palidă, are senzaţia de sete. Mâinile şi picioarele sunt reci, ridicarea în şezut sau în picioare îi produce ameţeală, leşin şi pierderea cunoştinţei. În această situaţie, bolnavul va fi culcat cu capul mai jos decât trunchiul şi cu picioarele ridicate. Se vor lua măsuri de transportare rapidă la spital pentru transfuzie cu sânge.
Ce cantitate de sânge se pierde în hemoragii
În hemoragiile în care se pierde cca. 25% din masa sanguină, restabilirea volumului recirculant se produce după cca. 36 de ore. Dacă hemoragia continuă, mecanismele compensatorii sunt depăşite, debitul cardiac scade sub nivelul critic; în acest stadiu, încercarea de ridicare a bolnavului din clinostatism poate precipita o insuficienţă acută circulatorie, urmată de stop cardiac.
Corpul uman dispune de un mecanism propriu de autoperfuzie, alimentându-se din rezervele mari de lichide interstiţiale sau chiar celulare.
În anumite situaţii patologice ce pun viaţa în pericol, organismul intervine prin mijloace proprii pentru încerca să remedieze situaţia. În cazul unui şoc hemoragic, organismul răspunde prin două mijloace. În primul rând organismul redistribuie volumul de sânge spre organele vitale – inimă, plămâni, creier. Reuşeşte acest lucru prin producerea vasoconstricţiei în anumite zone (piele, muşchi) şi producerea vasodilataţiei în alte zone (creier, cord).
În al doilea rând organismul va încerca refacerea volumului de sânge din organism. în organismul uman există unele organe ce pot depozita sânge – ficat, splină. În momentul producerii şocului, sângele este eliberat din depozite pentru a reface volemia. Alte mecanisme (eficiente pe termen lung) de refacere a volemiei se întâlnesc la nivelul rinichiului: scade cantitatea de apă eliminată prin urină sau la nivelul intestinului ori creşte cantitatea de apă absorbită.
Pierderea bruscă a 1/10 parte din masa de circulaţie face imposibilă înlocuirea rapidă a acestuia din „provizii de la depozit”. Presiunea venoasă scade, ceea ce duce la centralizarea maximă a circulaţiei sângelui pentru a sprijini activitatea de inima, plămânii şi creierul. Astfel de ţesuturi ca muşchi, piele, organism recunoscut intestine „extra“ şi oprirea alimentării cu sânge.