Catolicii şi protestanţii sărbătoresc Învierea Domnului
0Catolicii şi protestanţii sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului, cea mai veche sărbătoare a creştinătăţii. Paştele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică.Cuvântul „Paşte” vine din ebraicul pesah - trecere. Paştele evreilor marchează trecerea „poporului ales” prin Marea Roşie, din robia Egiptului în pâmântul făgaduinţei, Canaan.
Paştele creştinilor este, în primul rând, sărbatoarea Învierii Domnului.
Sărbătoarea Paştelui este considerată una a bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului.
Ea este precedată, în timpul Săptămânii Sfinte, de comemorarea patimii şi morţii Domnului. În joia de dinaintea Paştelui au loc Liturghia Crismei sau a Uleiurilor Sfinte şi Liturghia Cinei Domnului. În Vinerea Sfântă, credincioşii romano-catolici, în semn de participare exterioară la jertfa Mântuitorului, ţin post - mănâncă doar o dată - şi se abţin de la carne.
În Sâmbăta Sfântă, Biserica Catolică priveghează în rugăciune şi nu se celebrează în cursul zilei nicio acţiune liturgică.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, este celebrată Vigilia Pascală, care exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.
Ritualul începe în faţa bisericilor prin binecuvântarea focului şi aprinderea lumânării pascale, simbol al luminii lui Cristos cel Înviat. Timp de aproape o oră, lecturile din Vechiul şi Noul Testament amintesc credincioşilor făgăduinţa lui Dumnezeu, Creator şi Mântuitor, de a fi mereu alături de om, o făgăduinţă ce culminează cu Vestirea Învierii. Puţin timp înainte de miezul nopţii, clopotele bat din nou, după o tăcere de trei zile. Tot atunci, pentru prima oară, după 40 de zile de post, se va intona cântarea „Aleluia”.
Lumânarea pascală, cufundată în apa botezului, aminteşte faptul că prin Botez fiecare creştin moare şi învie odată cu Cristos. Făcută din ceară albă, lumânarea are trasat pe ea semnul crucii. Chiar la începutul celebrării, deasupra acestei cruci este înscrisă litera grecească Alpha, iar dedesubt Omega, prima şi ultima literă din alfabetul grecesc. Cele patru cifre ale anului sunt trecute între braţele crucii. Lumânarea este simbolul prezenţei permanente a lui Cristos.
Duminica, la Vatican, Papa rosteşte mesajul tradiţional „Urbi et Orbi” (către cetate şi lume) de la balconul central al bazilicii „Sfântul Petru".
În anul 2025, catolicii vor sărbători din nou Paştele în aceeaşi zi cu ortodocşii.
Din 1582, bisericile Catolică şi Ortodoxă folosesc calendare diferite, astfel că cea Catolică se ghidează după calendarul Gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă a păstrat calendarul Iulian.