Câţi bani scot din buzunar pacienţii străini care se tratează în România. Şi românii cu hepatită C se tratează în Egipt
0Clinicile româneşti care se ocupă cu turismul medical se aşteaptă la un aflux mai mare de pacienţi. Perioada de foc va fi iulie - august, când inclusiv românii cu dublă cetăţenie sau cei stabiliţi de ani buni în străinătate se întorc în ţară în special pentru intervenţii stomatologice, care au preţuri cu 70% mai mici decât cele practicate de doctorii din Marea Britanie sau Germania.
Anual, străinii scot din buzunar zeci de milioane de euro, bani pe care îi lasă în clinicile care fac turism medical. Pe lângă serviciile stomatologice, care sunt la fel de calitative şi în cadrul cărora se folosesc materiale similare cu cele din străinătate, pacienţii care vin în ţară optează pentru intervenţii ce ţin de estetică şi chirurgie bariatrică. La fel ca şi în anii precedenţi, companiile se aşteaptă ca cerere mare să fie şi pentru intervenţiile oftalmologice şi cele ortopedice.
„Cele mai solicitate specialităţi sunt cele de anii trecuţi. Dar, spre deosebire de 2016, ne aşteptăm la un aflux mai mare de pacienţi. Cert este că numărul celor care vin aici pentru turism medical creşte de la an la an. Clinicile sunt dotate cu aparatură de ultimă generaţie, materialele sunt de foarte bună calitate. Iar aceste atentate care au fost în ultima perioadă cumva influenţează şi ele decizia pacienţilor de a opta pentru tratamente în România”, a explicat, pentru „Adevărul”, Alexandru Constantin, preşedintele Asociaţiei Române de Turism Medical (ARTM).
Preţuri, România vs. Anglia
Potrivit acestuia, un pacient care vine în România dă, în medie, 3.500 de euro pentru un tratament. Asta în contextul în care în Anglia, spre exemplu, o rinoplastie ajunge la 5.000 de euro, iar la noi, aceeaşi operaţie costă între 1.500 şi 2.000 de euro.
„Preţurile la noi sunt foarte mici”, a completat Alexandru Constantin. Şi Răzvan Nacea, şeful Seytour, a arătat, pentru „Adevărul”, că preţul este principalul motiv pentru care străinii aleg să se trateze în România în perioada vacanţelor. „Sunt şi mulţi români care se întorc, e mai ieftin acasă. În plus, calitatea actului medical e foarte bună. În Italia, de pildă, au existat foarte multe probleme”, a precizat Nacea.
Ca o noutate, în primele şase luni din an, peste 600 de pacienţi străini au mers în Egipt pentru a se trata de hepatita C, în condiţiile în care nu toţi au acces la terapia fără interferon, fondurile statului fiind limitate. „Ne ocupăm şi de pacienţi care vor să se trateze afară. Statul nu le poate oferi tratament tuturor şi atunci scot bani din buzunar pentru a se trata”, a completat Alexandru Constantin, preşedintele ARTM.
Topul staţiunilor balneare în 2017
Potrivit acestuia, potenţialul este foarte mare, dar lipsa continuităţii afectează piaţa turismului medical. „Lipseşte continuitatea promovării. Se poate de 10 ori mai mult, mai ales că suntem membri în Uniunea Europeană iar pacienţii străini ar putea deconta o parte din costul anumitor tratamente datorită unei directive europene care le permite acest lucru”, a conchis Constantin.
Dacă totuşi serviciile medicale oferite de clinicile private reuşesc să îi atragă pe pacienţii străini, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre staţiunile balneoclimaterice de la noi. Lăsate în paragină, ele nu prezintă niciun fel de interes pentru autorităţi încă din anii 1990. Asta în ciuda faptului că România dispune de 160 de localităţi cu potenţial balnear.
Potrivit celui mai recent clasament întocmit de Asociaţia Română de Balneologie, Techirghiol, Băile Tuşnad, Băile Govora, Călimăneşti Căciulata şi Băile Felix sunt staţiunile care reuşesc să le ofere condiţiile cele mai adecvate românilor interesaţi de turismul balnear.