Analiză Cât de ușor își găsesc tinerii europeni de lucru în domeniul pe care l-au studiat. „Trăim într-o ruptură structurală între educație și piața muncii”

O analiză a Eurostat arată cât de mult se potrivește diploma cu ce fac tinerii din UE la locul de muncă. Sunt țări în care se integrează ușor după absolvire, în timp ce altele raportează o rată înaltă de supracalificare și tranziție dificilă către primul job.

Câți dintre tineri reușesc să devină „omul potrivit la locul potrivit” pe baza studiilor absolvite? Potrivit Eurostat, în UE, 70% dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 ani au declarat că nivelul lor de educație corespunde cerințelor locului de muncă, în timp ce 21,7% aveau un nivel de educație mai ridicat decât cel cerut de locul de muncă. Educația medie sau ridicată oferă cel mai mare grad de potrivire. Doar puțin peste jumătate (56,4%) dintre tinerii cu un nivel de educație mediu sau ridicat au raportat o corelație foarte mare sau mare între domeniul lor de educație și locul de muncă actual sau anterior. În schimb, 18,7% au raportat că nivelurile lor de competență erau superioare celor necesare, iar 5,0% au raportat că nivelurile lor de competență erau inferioare celor necesare.

Studiul Eurostat „Young people: qualifications, skills and job alignment” arată în ce măsură educația tinerilor europeni corespunde cerințelor locurilor de muncă și cât de bine sunt folosite competențele dobândite în școală. Concluzia este că există o ruptură între sistemele educaționale și piața muncii, chiar dacă există diferențe între țările UE.

Domeniille în care diploma chiar contează

Tot mai mulți tineri din Uniunea Europeană finalizează studii secundare și universitare, iar datele arată că șansele lor de angajare cresc, iar riscul de sărăcie scade. Educația rămâne factorul principal care reduce șomajul, însă nu în toate cazurile se întâmplă ca studiile să se și potrivească cu locul de muncă.

Unul dintre indicatorii evidențiați în raportul Eurostat este gradul de potrivire între domeniul studiat și ocupația reală. Aproximativ 56% dintre tinerii europeni (15–34 ani) spun că jobul lor se potrivește bine sau foarte bine cu studiile urmate. Potrivirea este mai bună în cazul absolvenților de studii superioare și mai slabă în cazul tinerilor cu educație medie. Sunt diferențe majore și între domenii, unele oferind o integrare rapidă, altele nu.

Cele mai ridicate niveluri de compatibilitate apar în sănătate și asistență socială, IT și comunicații și, respectiv, educație, acestea fiind domenii cu o cerere clară pe piața muncii.

În schimb, în domenii precum arta și științele umaniste, științele sociale, servicii generale apare fenomenul de supracalificare, tinerii declarând că au studii peste cerințele locului de muncă. În aceste domenii de absolvire apare cel mai des și nevoia de reconversie profesională.

Competențele devin mai importante decât diploma

Pe piața muncii din UE sunt mulți tineri cu diplomă dar fără competențele cerute de angajatori, ceea ce face ca în timp ce firmele reclamă lipsă de personal tinerii să nu-și găsească locul de muncă potrivit. Mulți dintre ei ajung astfel să accepte posturi sub nivelul studiilor.

O perioadă dificilă, mai evidențiază studiul, o reprezintă cea care face tranziția între școală și primul job. Cel mai ușor se integrează pe piața muncii tinerii care au o experiență practică din timpul studiilor (valabil în special pentru absolvenții cu studii medii).

Pe de altă parte, realitatea pieței muncii le arată tinerilor că mai importante decât diploma sunt competențele, în special cele digitale. Cântăresc mult abilitățile transversale și adaptabilitatea profesională. Ceea ce se întâmplă este și pentru sistemele educaționale un semnal că trebuie să devină mai conectate la piața muncii.

În ce țări sistemele educaționale sunt cel mai bine conectate cu piața muncii

Letonia (76,5 %), Lituania (76,1 %) și Germania (75,2 %) sunt țările cel mai puternic conectate cu piața muncii. Acestea au avut cele mai mari ponderi de persoane cu un nivel mediu sau ridicat de educație care au raportat un nivel de potrivire foarte ridicat sau ridicat între domeniul lor de educație și cerințele lor actuale sau de la ultimele locuri de muncă principale. În schimb, tinerii din Italia (41,6 %), Slovacia (46,2 %) și Danemarca (47,1 %) au avut cele mai mari probleme în găsirea unui loc de muncă care să corespundă în mare măsură domeniului lor de educație.

„Cea mai bună potrivire a fost găsită în domeniul sănătății și asistenței sociale, unde 80,6% dintre cei cu un nivel ridicat de educație au lucrat foarte aproape de domeniul lor de educație atins. Următoarele cele mai bune rezultate au fost obținute în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (77,0 %) și în domeniul educației (73,6 %). În schimb, 52,2 % dintre tinerii cu un nivel ridicat de educație care au absolvit artele și științele umaniste au întâmpinat dificultăți în găsirea unui loc de muncă relevant, urmați de cei care lucrează în științe sociale, jurnalism și informare și servicii”, se arată în raportul Eurostat.

La absolvenții de studii superioare se constată cea mai bună concordanță între studii și cerințele locului de muncă, în timp ce cea mai mare nepotrivire apare în rândul tinerilor cu educație medie, posesorii unor diplome cu orientare generală.

Peste un sfert dintre tinerii cu un nivel ridicat de educație din Spania, Cipru, Grecia și Luxemburg au acceptat locuri de muncă care nu necesitau un nivel ridicat de educație, „ceea ce indică faptul că nu au fost în măsură să își exploateze pe deplin potențialul”, arată studiul. În schimb, potențialul tinerilor cu studii superioare a fost mai bine exploatat în Letonia, România, Lituania și Danemarca, unde mai puțin de 15,0 % dintre tineri au lucrat în locuri de muncă care necesită un nivel de educație mai scăzut decât al lor.

În cazul lucrătorilor calificați din agricultură, silvicultură și pescuit s-a raportat cel mai mare punctaj de potrivire în rândul tinerilor cu un nivel scăzut de educație (75,0 %). Tinerii din ocupațiile forțelor armate au raportat cea mai bună potrivire între cei cu un nivel mediu de educație cu orientare generală (80,0%).

Experiență de lucru din timpul studiilor, o mai bună potrivire cu job-ul

Tinerii care în timpul studiilor au și lucrat au avut șanse mai mari să-și găsească locul de muncă potrivit.

„Experiența de lucru în timpul studiilor a jucat un rol semnificativ în corelarea pe teren. În 2024, 57,6 % dintre tinerii cu un nivel mediu de educație care au avut cel puțin o lună de experiență profesională în timpul studiilor au raportat o concordanță foarte mare sau ridicată pe teren. În schimb, doar 36,8 % dintre tinerii fără experiență profesională în timpul studiilor au raportat o corespondență foarte ridicată sau ridicată. Acest lucru sugerează că o anumită experiență profesională în timpul studiilor a îmbunătățit șansele tinerilor de a găsi un loc de muncă relevant după finalizarea studiilor. Cu toate acestea, impactul experienței profesionale în timpul studiilor asupra corelării pe teren a fost neglijabil pentru tinerii cu un nivel ridicat de educație”, mai arată studiul Eurostat.

„Universitățile funcționează pe programe gândite pentru economia de acum 10 - 15 ani”

Am abordat problema potrivirii studiilor absolvite cu locul de muncă cu Mihaela Ciuraru, fondator al Centrului de Carieră – Emthrive. „Cifra de 56% ne spune, fără ocolișuri, că trăim într-o ruptură structurală între educație și piața muncii. Nu este doar despre faptul că pregătim prea mulți tineri pentru domenii fără cerere, ci mai ales despre faptul că piața muncii se schimbă mult mai repede decât educația reușește să se adapteze”, atrage atenția Ciuraru. „Universitățile funcționează încă, în mare parte, pe programe gândite pentru economia de acum 10 - 15 ani. Între timp, apar meserii noi, se schimbă competențele cerute, se automatizează roluri întregi. Tinerii ies cu diplome valide, dar cu un set de competențe care nu mai este perfect sincronizat cu realitatea economică”, adaugă ea.

În activitatea de ghidare în carieră, arată Mihaela Ciuraru, vede des tineri inteligenți, muncitori, care au „făcut ce trebuia” din punct de vedere educațional, dar care ajung să spună: „Nu știu unde mă potrivesc pe piața muncii cu ce am studiat”, ceea ce indică nu un eșec al lor, ci un semnal de alarmă pentru sistem.

Lipsa orientării școlare, o problemă mare

Ciuraru consideră că în România, cel puțin, nepotrivirea diplomei cu cerințele locului de muncă apare în principal din cauza lipsei orientării școlare sau amânarea prea mult a acestui proces.

„Mulți tineri aleg facultatea din inerție, din presiunea părinților, din frică („să am o diplomă”) sau din lipsă de alternative clare. Sigur că și structura economiei contează, România nu absoarbe suficient de repede anumite specializări, iar unele industrii sunt subdezvoltate. Dar chiar și așa, dacă tânărul ar ști din timp cine este, ce aptitudini are și unde există cerere reală, alegerile ar fi mult mai strategice”, este de părere Ciuraru.

Orientarea în carieră are tocmai rolul de a-l ajuta pe tânăr să-și descopere profilul vocațional real și să facă diferența între ce îi place și ce are șanse să practice cu succes. „Când asta lipsește, nepotrivirea devine aproape inevitabilă”, arată Mihaela Ciuraru.

Nu sunt prea multe locuri la facultăți, sau prea multe locuri în anumite specializări, crede Ciuraru, ci problema reală rezidă în cât de bine sunt pregătiți tinerii studenți pentru realitatea muncii. „Universitățile au nevoie de o schimbare de paradigmă. Mai puțină teorie ruptă de context și mai multă construcție de competențe aplicabile, transferabile între industrii”, crede ghidul de carieră.

„Vedem frecvent tineri care ajung să spună că <au învățat degeaba>”

Faptul că aproximativ unul din cinci tineri începe pe un post sub nivelul studiilor absolvire are efecte serioase pe termen mediu și lung. În practică, asta se traduce prin frustrare profesională, pierderea treptată a încrederii în propriile competențe și, de multe ori, prin decizia de a pleca din țară sau de a schimba complet direcția, fără o strategie clară, precizează Mihaela Ciuraru. „Vedem frecvent tineri care ajung să spună că <au învățat degeaba>, nu pentru că studiile nu ar avea valoare, ci pentru că nu au fost puși în contextul potrivit. Dacă startul în carieră este greșit, costul nu este doar salarial, ci și emoțional și motivațional, iar recuperarea poate dura ani, prin procese întregi de reconversie profesională și o investiție considerabilă materială și emoțională”, mai spune ea.

Atunci când vorbim de măsurile care trebuie întreprinse pentru a schimba cifrele de astăzi, orientarea profesională, începută cât mai devreme și făcută serios, este prima menționată de consilierul de orientare în carieră.

„În paralel, legătura dintre educație și angajatori trebuie să devină una practică și constantă, nu doar ocazională. Iar universitățile trebuie să își regândească programele astfel încât tinerii să iasă nu doar cu cunoștințe, ci cu competențe utilizabile imediat”, a conchis Ciuraru.