Bombele inteligente de noul tip - gata de a intra in actiune

Pentru prima data s-a vorbit de asa-numitele bombe inteligente (smart bombs) in timpul razboiului din Golf, din 1991. Prevazute cu un sistem propriu de ghidare, asemenea bombe sunt indreptate cu un

Pentru prima data s-a vorbit de asa-numitele bombe inteligente (smart bombs) in timpul razboiului din Golf, din 1991. Prevazute cu un sistem propriu de ghidare, asemenea bombe sunt indreptate cu un grad ridicat de precizie asupra tintei selectate, care nu mai poate evita distrugerea. Pe atunci, aceste bombe constituiau o noutate care a provocat uimire. Astazi, munitia de acest tip folosita de armata americana cu acel prilej apare deja ca depasita. In cursul operatiei Furtuna Desertului de acum 11 ani si mai bine, bombele cu sistem de ghidare precisa au reprezentat 7 la suta din totalitatea munitiei utilizate. Raportul a crescut la 30 la suta in timpul conflictului din Kosovo, din 1999, si la 60 la suta in timpul operatiunilor din Afganistan de anul trecut. Specialistii Pentagonului afirma ca in primele zile ale proiectatei interventii militare in Irak, procentajul va fi de suta la suta. De la ghidarea prin laser la ghidarea cu ajutorul satelitilor In 1999 norii de fum de la imensele incendii provocate in urma aruncarii in aer de catre trupele irakiene a campurilor petrolifere din Kuweit au silit multe avioane americane sa se intoarca la baza fara a lansa munitia de la bord, sistemul de ghidare cu laser, folosite pe atunci, deveneau inoperante in asemenea conditii. Au mai fost utilizate si rachete de croaziera, mult mai costisitoare insa. La scurta vreme dupa incheierea conflictului, generalul Merrill McPeak, seful statului major al aviatiei militare americane din acea perioada, a solicitat proiectantilor de specialitate crearea unui tip de munitie care sa poata fi ghidata cu precizie in orice conditii meteorologice. Ideea era de a se pune la punct o bomba inteligenta prevazuta cu un sistem de pozitionare globala (GPS) cu ajutorul satelitilor, astfel incat conditiile de vizibilitate neprielnice sa nu impiedice atingerea tintelor. Ideea a devenit realitate in 1998, cand Pentagonul a achizitionat de la concernul Boeing primele exemplare de munitie mixta de atac direct, asa numitele JDAM (Joint Direct-Attack Munition). In comparatie cu bombele inteligente din 1991, acestea nu numai ca sunt mult mai precise, dar si mult mai ieftine si mai usor de utilizat, in asa fel incat folosirea lor se poate generaliza. Costul unei bombe de tip JDAM se ridica la 27.000 dolari, o nimica toata daca il comparam, de pilda, cu pretul unei rachete de croaziera de tipul celor utilizate in timpul razboiului din Golf - un milion de dolari. Principiul noului tip de bomba este simplu. De partea posterioara a unei bombe obisnuite de o tona sau chiar de doua se ataseaza dispozitivul - sofisticat - de pozitionare globala cu ajutorul satelitilor. Imediat dupa ce este lansata, bomba se orienteaza singura pe baza informatiilor primite de la dispozitivul GPS. Aripioarele ei posterioare din aluminiu o ghideaza cu precizie spre tinta, ale carei coordonate sunt inmagazinate in memoria computerului incorporat bombei. Precizie mult imbunatatita In 50 la suta din cazuri, precizia proiectata a munitiei inteligente JDAM este de 13 metri. In razboiul din Afganistan precizia a fost si mai mare. Bombele au cazut la numai 3 metri de tinta, practic, la suta la suta din cazuri. Chiar daca inamicul bruiaza slabul semnal GPS, precizia ramane relativ mare, bomba cazand, de obicei, la 30 de metri de tinta. Precizia este de importanta cruciala, deoarece, cum scrie revista TIME - din care am extras aceste informatii - prioritatea in noul razboi impotriva Irakului va fi provocarea de cat mai putine victime in randurile populatiei civile. Un numar mare de victime colaterale va provoca reactia masiva a mass-media si va atata si mai mult sentimentele antiamericane ale lumii arabe. Protectie sporita pentru piloti Munitia JDAM contribuie, in acelasi timp, la un grad sporit de protectie pentru piloti. Spre deosebire de bombele ghidate prin laser, care erau lansate de la circa 5000 de metri inaltime, bombele JDAM pot fi lansate de la 11.000 de metri, dincolo de raza de actiune a unei bune parti a mijloacelor antiaeriene ale inamicului. Lansarea poate avea loc la 24 kilometri distanta de tinta, ceea ce ofera pilotilor un plus de protectie. Pe de alta parte, ele sunt mult mai usor de manipulat. Pentru prima oara in istorie, toate tintele fixe ale inamicului pot fi distruse din prima zi In razboiul din Golf, doar un numar redus de avioane au putut lansa in timpul fiecarui raid de bombardament rachete teleghidate de croaziera si bombe inteligente. Acum, practic, intreaga armata aeriana americana poate lansa asemenea arme. Pentru prima oara in istorie, inca din prima zi a razboiului, una din parti are capacitatea de a distruge, in conditii practice de impunitate, adica fara a avea pierderi, toate edificiile si celelalte tinte fixe ale inamicului, identificate de unitatile de recunoastere. In loc ca avioane de tipul B-117 sa zboare deasupra Bagdadului cu doua amarate bombe de o tona ghidate prin laser, cum s-a intamplat in 1991, noul razboi din Irak ar putea incepe cu raiduri ale avioanelor B-2, fiecare putand lansa cate 16 bombe JDAM, de o tona. Vor urma, probabil, la rand, avioane de tip B-1, capabile sa lanseze de fiecare data cate 24 bombe JDAM. In timpul razboiului din 1991, noteaza generalul Tommy Franks, seful Comandamentului Central al fortelor armate ale SUA, pentru distrugerea fiecarei tinte erau prevazute mai multe avioane. Acum fiecarui avion i se repartizeaza in cursul unei misiuni distrugerea a doua tinte. Eficacitatea sporita va avea ca rezultat ca noul razboi aerian impotriva Irakului va fi mai scurt decat cel precedent, care a durat 38 de zile.