Bani europeni pentru producerea vaccinului gripal la Institutul Cantacuzino
0Guvernul pregăteşte un proiect european de 150 milioane de euro din fonduri nerambursabile pentru modernizarea instituţiei şi pentru demararea producţiei de vaccin şi dezvoltarea de noi produse farmaceutice
Guvernul pare să fi renunţat mutarea Institutului Cantacuzino de la un minister la altul şi pregăteşte un proiect european din fonduri nerambursabile pentru modernizarea instituţiei, reluarea producţiei de vaccin şi dezvoltarea de noi produse farmaceutice. Cel puţin asta rezultă din declaraţia vicepremierul demis Raluca Turcan.
Aceasta a declarat ieri că a vizitat, alături de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş şi de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, Institutul Cantacuzino şi a discutat cu specialiştii despre oportunităţile de dezvoltare a unor proiecte mari de cercetare din fonduri europene. „Din viitorul exerciţiu financiar al UE, ţara noastră are la dispoziţie 8 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare. Pentru proiectul de interes naţional derulat la Cantacuzino putem atrage 150 milioane de euro. Astfel, Institutul va putea să-şi extindă capacitatea de cercetare-dezvoltare la nivel de laborator cu două unităţi tehnologice complexe noi. Cercetătorii îşi vor desfăşura activitatea într-un spaţiu nou, modern cu o suprafaţă de 7000 mp. Aici, activitatea dezvoltării de vaccin va fi corelată cu cea de cercetare şi dezvoltare farmaceutică, iar la finalul proiectului (7 ani), Institutul va fi capabil să producă vaccin gripal tetravalent şi să creeze oportunităţi de dezvoltare de noi produse farmaceutice”, arată Turcan.
Termenul de 7 ani anunţat de Raluca Turcan pentru demararea producţiei de vaccin este mult mai mare decât cel avansat de fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, dar este unul considerat rezonabil de specialişti. Astfel, Fifor anunţa în 2018 că în cel mult doi ani producţia va fi demarată, dar Catalin Bazac, liderul sindicatului Cantacuzino, susţine că sunt necesari mai mulţi ani pentru punerea la punct a producţiei. „Termenul de minim 7 ani este valabil în contextul în care vaccinul antigripal trebuie să parcurgă întregul proces de validare, pentru punerea sa pe piaţă”, a spus Bazac.
Laboratorul de elită mai aşteaptă puţin
Se pare că ambiţiile iniţiale ale Ministerului Apărării în privinţa Institutului Cantacuzino sunt infirmate de realitatea întâlnită în teren. Astfel pe lângă decalarea termenului de demarare a producţie, un alt obiectiv declarat al MApN era înfiinţarea în institut a unui laborator conplex pentru studierea virusurilor foarte periculoşi. În documentele MApN se vorbea atunci despre „operaţionalizarea” laboratorului de tip BSL-4 (Biosafety Level 4), o dotare foarte rară chiar şi în instituţii similare din ţări aliate. Cu cel mai înalt nivel de siguranţă biologică, un laborator BSL-4 poate lucra cu microbi şi virusuri extrem de periculoşi, care pot cauza epidemii de calibru precum Ebola, Marburg sau cea indusă de coronavirus.
Ca măsuri de siguranţă în aceste laboratoare putem menţiona că personalul trebuie să poarte echipament de protecţie individuală şi un costum complet pe corp, cu aer comprimat şi presiune pozitivă. În plus, un laborator BSL 4 este izolat într-o clădire separată şi beneficiază de surse dedicate de alimentare şi canalizare.
Însă până în prezent nu s-a făcut nimic în acest sens. Practic, nu s-au făcut niciun fel de demersuri pentru înfiinţarea unui astfel de laborator. În instituţie există un laborator cu un grad de protecţie mai mic, de tip BSL-3, care ar putea fi folosit în cercetări în cazul unor epidemii complexe cum ar fi printre altele Febra Galbenă, boala produsă de virusul West Nile sau TBC, dar acesta nu este total funcţional, fiind acum abia în curs de acreditare.
Se vor înfiinţa trei noi institute de cercetare
Vicepremierul demis Raluca Turcan a anunţat că mai sunt avute în vedere şi alte trei proiecte de cercetare sprijinite de Guvern. Este vorba de înfiinţarea unui institut de cercetare în domeniul medicinei genetice, înfiinţarea unui Institut de Inteligenţă Artificială pentru zona de robotică, automatizări industriale şi IT şi înfiinţarea Institutului pentru Tehnologiile Viitorului (nanotehnologii, microelectronică, fotonică, materiale şi tehnologii de fabricaţie avansate).