Avortul la cerere, un drept greu de accesat pentru femeile românce

Întreruperea de sarcină este un drept legiferat, dar greu de accesat în România anului 2019. Din cele 158 de spitale publice care au fost contactate şi care au infrastructura necesară pentru a face întreruperi de sarcină, se fac întreruperi de sarcină oricând în 40 de spitale din 24 de judeţe, niciunul din Bucureşti (25.3% din spitalele care au răspuns), arată un raport realizat de două organizaţii neguvernamentale.

Centrul FILIA, în parteneriat cu ECPI -  Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, au publicat în iunie 2019 raportul „Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România”. Rezultatele raportului sunt îngrijorătoare, spun reprezentanţii celor două organizaţii. 

În plus, raportul arată că nu se fac întreruperi de sarcină la cerere în timpul sărbătorilor religioase în 36 de spitale din 19 judeţe (22.7% din spitalele care au răspuns). 

Nu se fac deloc întreruperi de sarcină la cerere în 51 de spitale din 29 de judeţe (32.2% din spitalele care au răspuns). Reprezentanţii celor două ONG-uri au precizat 31 de spitale (19.6% din spitalele care au răspuns).

„Atragem atenţia că nu există educaţie sexuală în şcoli, deşi 76% dintre români consideră că ar trebui să fie predată (Barometru de Gen. România 2019). În plus, această problemă survine pe fondul lipsei unui program naţional de contracepţie şi planning familial care să asigure în mod gratuit accesul femeilor la metode contraceptive. Lipsa accesului la educaţie sexuală şi metode contraceptive creşte numărul sarcinilor nedorite şi a problemelor de ordin medical, cât şi al naşterilor în rândul adolescentelor”, atrag atenţia activiştii şi activistele.

În România peste 10.000 de femei au murit ca urmare a interzicerii avortului în perioada comunistă, iar îngrădirea accesului femeilor la întrerupere de sarcină la cerere conduce la avorturi făcute în condiţii improprii. Organizaţia Naţiunilor Unite a recunoscut că a nega dreptul femeilor la întreruperi de sarcină în condiţii sigure, constituie un act de violenţă împotriva femeilor (CEDAW şi CRPD, 2018).

Monitorizarea pentru raport a fost realizată în luna aprilie 2019, înaintea sărbătorilor de Paşte.