Avertisment! Depopulare dramatică a României în doar câteva zeci de ani: prognoză, motive şi consecinţe

România ar urma să aibă, în anul 2100, cu 6,6 milioane de locuitori mai puţin decât acum, arată estimările Eurostat. Cu o politică pronatalistă absentă, o emigraţie economică puternică şi servicii precare privitoare la forţa de muncă din import, şansele să oprim tendinţa de descreştere a populaţiei sunt nule

Institutul European de Statistică – Eurostat – a publicat o estimare potrivit căreia, în anul 2100, în 11 din cele 27 de ţări ale UE, populaţia va fi mai mare decât acum, dar România nu se află printre acestea. Dimpotrivă. După Polonia şi Italia, România ar urma să piardă cei mai mulţi oameni, respectiv, 10,3 milioane, 8,9 milioane şi 6,6 milioane de persoane. Pe de altă parte, populaţia Franţei, şi mai ales cea a Suediei, va creşte cu 2,6 şi, respectiv, 3,4 milioane. În Germania nu vor exista schimbări semnificative, potrivit prognozei citate. 

„E un orizont prea îndepărtat”

Pentru prof.dr. Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici” al Academiei Române, previziunile pentru România anilor 2100 ar trebui luate cu precauţie. „Este un orizont prea îndepărtat. Sigur, se fac astfel de previziuni, dar trebuie luate cu foarte multe rezerve”, afirmă expertul. Acesta propune anul 2050 ca sistem de referinţă. „Potrivit datelor Eurostat, populaţia în România ar urma să ajungă, în 2050, la 15,5 milioane de locuitori, faţă de 19,2 milioane, astăzi. Scăderea este extrem de mare”, remarcă profesorul. 

Aceste cifre trebuie ajustate dacă luăm în considerare ce se întâmplă în materie de evoluţie a natalităţii, adaugă universitarul. „Anual, populaţia României pierde circa 140.000 de locuitori, 70.000 prin scădere naturală şi restul prin migraţie externă negativă. Datele publicate recent de către INS ne arată că, în noiembrie, în contextul unei veritabile explozii a mortalităţii, scăderea naturală a ajuns, pe 11 luni, la 90.000 de locuitori, în loc de 70.000, cât a fost în ultimii ani. Este o creştere foarte importantă. Iar decembrie va avea o valoare similară şi vom avea o scădere naturală care va ajunge 110.000 de locuitori, ceea ce este enorm pentru o populaţie de mărimea celei din România. Evoluţiile demografice duc la valori mai scăzute decât cele văzute pe site-ul Eurostat”, atrage atenţia prof. Gheţău.

Evoluţii dramatice care vor deveni catastrofale

Evoluţiile negative au devenit dramatice odată cu datele pe 2020 şi se conturează a fi absolut catastrofale, fără a exagera, în deceniile viitoare, atrage atenţia universitarul. „Se întâmplă aceste lucruri pentru că scăderea naturală provine dintr-o mortalitate mai mare decât natalitatea. Această mortalitate este excesiv de mare, chiar şi în contextul UE, la care se adaugă migraţia externă negativă care s-a menţinut la cote importante în România”, explică prof. Gheţău principalele motive pentru care suntem din ce în ce mai puţini. 

Ţara noastră are o speranţă de viaţă la naştere mai mică comparativ cu alte ţări europene. Aceasta se vede în nivelul de trai, în cel cultural, în asistenţa medicală, în alimentaţie, în agresiunea mediului asupra omului. Toate acestea se reflectă în speranţa de viaţă la naştere. „Cu o speranţă de viaţă de 72 de ani la bărbaţi şi 79 la femei, România, este la coada clasamentului european, alături de Bulgaria, la 8-9 ani distanţă de media ţărilor dezvoltate. Ce se remarcă în plus la România este că, dacă ne uităm la anii de după 2013, evoluţia speranţei noastre de viaţă la naştere este una stagnantă. Ori, atunci când, la o valoare aşa de mică, ai o stagnare, înseamnă că ceva se întâmplă în sănătatea populaţiei, în societate. Sunt factori negativi care lucrează”, avertizează profesorul. 

Cât priveşte natalitatea scăzută, aceasta este expresia unor schimbări fundamentale în statutul femeii – cultural, economic, financiar. Emanciparea femeii este incompatibilă cu numărul mare de copii, reaminteşte profesorul, care admite şi că România nu este o ţară foarte prietenoasă cu copiii şi familia. 

„După 20 de ani de Occident, nu te mai întorci în România”

Prof.dr. Alfred Bulai, sociolog, spune, la rândul său, că România a pierdut deja două milioane de oameni din 1989 încoace. „A scăzut natalitatea, dar cea mai mare pierdere este dată de emigraţie. Asta înseamnă milioane de români care, teoretic, sunt în România, dar, după ani de zile de stat în Occident, este greu de crezut că se vor mai întoarce. Dacă îţi construieşti relaţii sociale şi găseşti un mod de viaţă acceptabil, e foarte greu să te mai întorci, mai ales dacă ai plecat de undeva dintr-un orăşel mic. Şansele sunt şi mai mici când te căsătoreşti deja acolo şi ai copii. Pentru că facilităţile din Vest referitoare la creşterea copiilor sunt net superioare celor din România. Copilul este, în multe cazuri, cetăţean al ţării respective prin naştere, iar limba devine cea maternă. Plus că, după 20 de ani de stat în Occident, nu prea mai ai la ce să te întorci: rudele, părinţii, prietenii s-ar putea să nici nu mai fie”, constată universitarul.