„Apa vie“ din Vâlcea, elixirul tinereţii căutat de americani

Exportul românesc de apă potabilă purificată, un produs care previne îmbătrânirea, creşte în fiecare an. La Râmnicu Vâlcea se produc anual 150 de tone de apă medicinală Qlarivia, cu un conţinut redus de deuteriu. Cele mai multe comenzi provin din Statele Unite, Ungaria şi Japonia.

În urmă cu zece ani, la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice (ICSI) din Râmnicu Vâlcea a fost dată în folosinţă o instalaţie tehnologică care produce apa Qlarivia, cu un conţinut redus de deuteriu.

„Este o apă medicinală, ce poate fi consumată de toată lumea. Ea dă o stare de bună dispoziţie şi poftă de muncă. Chiar bolnavii de cancer aflaţi în tratament scapă mai uşor de stările neplăcute create de medicamente", explică Ioan Ştefănescu, directorul institutului. Cu cât concentraţia de deuteriu (izotop al hidrogenului) din apă este mai mic, cu atât procesul de diviziune celulară din organism e mai lent, astfel că apa încetineşte procesul de îmbătrânire.

Institutul produce anual 150 de tone de „apă vie", cantitate vândută pe piaţa internă, dar şi în Ungaria, Japonia şi SUA. În farmaciile din Rom\nia, o sticlă de trei litri  costă 93 de lei.

„Cererea pieţei e foarte mare, până în anul 2012 vrem să dublăm cantitatea de apă potabilă purificată cu conţinut diminuat de deuteriu", spune directorul centrului. Până acum, apa purificată a câştigat cinci medalii de aur la saloanele de inventică şi trei de argint, dar şi marele premiu al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România.

Canistrele Ceauşeştilor

Înfiinţat în 1970 şi cunoscut sub denumirea de Uzina G, institutul din Râmnicu Vâlcea urma să producă în scopuri industriale apă cu conţinut redus de deuteriu, după o metodă românescă. Primul eşantion a fost obţinut în 1979, iar după construirea fabricii ROMAG la Drobeta Turnu Severin a fost brevetată la acest institut tehnologia pentru separarea şi producerea apei grele.

„În 1988 am extras prima oară apă grea pentru fabrica de la Turnu Severin, iar primele două canistre, a câte patru kilograme fiecare, au fost oferite soţilor Ceauşescu", povesteşte profesorul universitar dr. Ioan Ştefănescu, directorul general al Institutului. Una dintre canistrele pline a fost recuperată ulterior şi se află acum în Muzeul Ştiinţific al Institutului.

Criogenia integrează România

Unitatea din Râmnicu Vâlcea a început să se dezvolte cercetarea în criogenie încă din 1993, iar prima instalaţie de separare a tritiului şi deuteriului a fost finalizată în 1996, o premieră pentru România. Tehnologia este unică şi acum în Uniunea Europeană, iar România se numără printre puţinele state din lume care o deţin.

„Noi am intrat înaintea României în UE. Acum suntem la partea de detalii de execuţie, instalaţia, care va fi finalizată în 2015, având menirea de a diminua consumul de tritiu din apa grea, de a creşte puterea reactivă şi de a scădea consumul de curent, dar şi de spori securitatea operaţională a instalaţiilor", spune directorul institutului. Instalaţia va fi montată la centrala nucleară de la Cernavodă.

Cu mierea la control

Ultimele cercetări ale ICSI Râmnicu Vâlcea au aplicabilitate şi în domeniul industriei alimentare, mai ales că din 2011 Uniunea Europeană va impune norme extrem de riguroase în ceea ce priveşte calitatea acestor produse.

„Începând din acest an, depistăm falsurile din vinuri din produsele de miere sau pesticidele din fructe. Prin analizele pe care le facem aici putem depista zahărul sau apa puse în vin sau în miere. Aceleaşi analize le putem face şi la băuturile spirtoase. Investiţia în această tehnologie a costat două milioane de euro şi a fost făcută din banii ICSI", explică cercetătorul Ioan Ştefănescu. 

Fermierii şi marii producători pot face la institut proba vinului, sucului, mierii, fructelor sau oricărui alt produs. Laboratorul certifică calitatea şi eliberează un cazier al produsului. Cel mai mic preţ pentru o analiză este de 25 de euro, dar costul poate ajunge, în funcţie de complexitatea cererii, până la câteva sute de euro.

"Este o apă medicinală, ce poate fi consumată de toată lumea. Bolnavii de cancer aflaţi în tratament scapă mai uşor de stările neplăcute create de medicamente."
Ioan Ştefănescu
directorul ICSI

Maşina cu hidrogen, gata în 2025

Potrivit directorului Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenetice şi Izotopice, la Râmnicu Vâlcea s-au făcut experimente pentru folosirea  hidrogenului şi pilelor de combustie ca mijloc de propulsie auto.

„Am creat prima maşină propulsată cu hidrogen din România. Este una ecologică, a cărei viteză ajunge la 60-70 kilometri pe oră. În şapte capitale ale lumii problema transportului în comun a fost rezolvată prin folosirea unor autobuze care merg pe bază de hidrogen, dar în România cred că va trebui să mai treacă 10-15 ani pentru ca populaţia să se obişnuiască cu aceast mijloc de transport. Grupul Renault este interesat să punem în aplicare noul sistem inovator", explică Ioan Ştefănescu.